Ce trebuie să faci în caz de cutremur. Sfaturile pentru populaţie date de Raed Arafat

"În zonele care sunt supuse riscului seismic, mobilierul şi echipamentele trebuie fixate. Întotdeaua am ridicat acestă problemă. Un spital nu este neapărat să fie funcţional după un cutremur dacă doar ai consolidat clădirea. Dacă echipamentele din spital nu sunt fixate şi protejate, acest spital devine nefuncţional după cutremur numai prin faptul că echipamentele din el se distrug. Clădirea poate să rămână, dar să fie nefuncţională, pentru că totul se distruge în timpul cutremurului", a subliniat dr. Raed Arafat, la dezbaterea "Prevenirea dezastrelor şi măsuri în cazul producerii unui cutremur - învăţate din experienţa japoneză", desfăşurată la Univeristatea Politehnica din Bucureşti.

Cu acelaşi prilej, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a subliniat importanţa educării populaţiei cu privire la măsurile de protecţie şi intervenţie în cazul unui dezastru.

"Cu ocazia unei vizite pe care am făcut-o în Japonia, anul trecut, primul lucru pe care l-am putut observa a fost cum se poate crea o cultură şi cultul securităţii la o populaţie, de la copiii de câţiva ani la toţi adulţii. Cum se pregătesc continuu să facă faţă calamităţilor şi dezastrelor într-o ţară expusă continuu la dezastre. Copiii sunt învăţaţi cum să folosescă defibrilatorul", a spus Arafat.

Secretarul de stat, care conduce Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă din MAI, a mai spus că, tot în caz de cutremur, orice om ar trebui să aibă în casă provizii pentru minimum 72 de ore. "Japoneziii spun că în primele 72 de ore (de la producerea unui dezastru - n.r.) nu este timp pentru cei care nu au probleme majore (...) Un mesaj care se transmite populaţiei: pregătiţi-vă că în primele 72 de ore nu avem timp de cei care nu au probleme majore. Adică: apă, mâncare pentru trei zile, totdeauna să le ai la tine acasă. Aceste mesaj nu numai în Japonia se transmite, o să îl auziţi de către cei din SUA, de către mai multe ţări care s-au confruntat cu situaţii de calamităţi", a spus Raed Arafat.

El a subliniat, pe de altă parte, că populaţia face parte din sistemul de intervenţie şi că este nevoie de voluntari în cazul unor calamităţi. "În România este un sistem de intervenţie care nu este foarte diferit de cel din Japonia. Bucureştiul trebuie să fie pregătit pentru intervenţie, dar Bucureştiul nu va interveni singur în Bucureşti. Niciodată, într-o ţară ca România, nu se va aştepta ca Bucureştiul să facă faţă singur (în cazul unui seism mare - n.r.), este imposibil. Trebuie să pregătim o ţară întreagă să intervină nu numai în Bucureşti. Sistemul naţional de intervenţie trebuie să fie pregătit să reacţioneze integral şi integrat la orice situaţie. Am reuşit să obţinem autorizaţie din partea ONU pentru prima echipă de pompieri pentru căutare-salvare. Acum planul nostru este ca în fiecare judeţ să avem câte o astfel de echipă în următorii patru-cinci ani. Pregătirea personalului de intervenţie este la fel de importantă ca şi pregătirea populaţiei. O ţară întreagă va răspunde în situaţia unei calamităţi. Zona neafectată va fi cea care va interveni în zona afectată", a adăugat Arafat.

La aceeaşi dezbatere, ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Keiji Yamamoto, a vorbit despre dezastrele pe care le-a cunoscut ţara, dar şi despre ajutorul dat României pe linia măsurilor de siguranţă în cazul unui seism de magnitudine mare.

"Japonia a cunoscut multe dezastre naturale, de fiecare dată învăţând din experienţa respectivă şi reuşind să o depăşească. (...) Este cunoscut faptul că şi în România există temerea producerii, din nou, a unui cutremur de mari proporţii, asemenea celui din anul 1977. Guvernul Japoniei a oferit colaborare Românie sub diverse forme, una dintre ele fiind proiectul de cooperare tehnică pentru reducerea riscului seismic la clădiri şi structuri, desfăşurat în perioada 2002-2007", a spus diplomatul nipon.

La rândul său, secretarul de stat din Ministerul Educaţiei Tudor Prisecaru a spus că România, din păcate, se află "tot la început în ceea ce priveşte activitatea în prevenţia cutremurelor".

"S-au făcut paşi importanţi. ISU este una dintre organismele care a contribuit din plin la educarea populaţie. Evenimentele destinate educării populaţiei au fost destul de rare, ele trebuie îndesite, trebuie să devină o practică săptămânală în şcoli, grădiniţe, instituţii, în clădirile care asigură funcţionalitate. Din experienţa japoneză se poate învăţa foarte mult. Am iniţiat două proiecte care prevăd achiziţia unor centre de date care să permită stocarea unitară a acestor măsurători şi, ulterior, să se poată face o analiză statistică pertinentă şi globală. Aceste centre de date vor intra în funcţiune în cursul anului viitor", a mai spus Prisecaru.