Ce voce are unul dintre cei mai bătrâni copaci de pe Pământ? Un inginer de sunet a înregistrat-o într-o pădure din SUA

Cu un microfon înfipt în pământ, a fost înregistrată vocea celui mai mare copac de pe planetă: se numeşte Pando, se află în Utah (SUA) şi este un singur organism mare răspândit pe 43 de hectare, format din 47.000 de Aspen americani (Populus tremuloides) identici genetic unul cu celălalt şi conectaţi printr-un sistem radicular subteran mare. Se estimează că se regenerează de peste 9.000 de ani, ceea ce face din Pando unul dintre cele mai vechi organisme de pe Pământ.

Înregistrarea, prezentată la Congresul Societăţii Americane de Acustică, documentează vibraţiile înregistrate în contact strâns cu rădăcinile, în timpul unei furtuni din iulie 2022. A fost realizată de un artist sonor din Seattle, Jeff Rice, în numele organizaţiei non-profit „Friends of Pando”, fondată de Lance Oditt.

Sunetele captate în pământ de hidrofon (un anumit tip de microfon care funcţionează în contact cu apa) ar putea proveni din vibraţiile prezente în sol, dar şi din rădăcinile lui Pando.

Tânărul urmărit pe kilometri întregi în Suceava, reținut. A primit și o amendă de peste 15.000 lei

Bebelușul dispărut din maternitatea din Bacău, găsit în locuința unei tinere de 19 ani

Rice şi Oditt au demonstrat, de fapt, că vibraţiile pot trece de la un copac la altul: atunci când au încercat să lovească o creangă, hidrofonul plasat la aproape 30 de metri a înregistrat o bufnitură.

Un fenomen asemănător s-a petrecut şi în timpul furtunii: cu cât frunzele au fost mişcate de vânt, cu atât intensitatea semnalului înregistrat de hidrofon a crescut.

Rice compară Pando cu un „telefon cu conserve” făcut de copii, doar că în loc de două cutii conectate prin sfoară, „există 47.000 de conserve conectate printr-un sistem uriaş de rădăcină”.

Deşi experimentul s-a născut cu o intenţie artistică, acesta ar putea căpăta în curând un caracter ştiinţific: prin sunete, de fapt, condiţiile de sănătate ale arborelui puteau fi evaluate într-un mod neinvaziv, iar modificările în biodiversitatea care îl populează ar putea fi documentate.