România ar putea găzdui mai multe trupe NATO. Alianţa vrea să trimită mai mulţi soldaţi pentru consolidarea flancului estic

Miniştrii aliaţi reuniţi miercuri şi joi vor decide dacă vor ordona comandanţilor lor militari să elaboreze planuri pentru desfăşurarea unor grupuri de luptă a câte 1.000 de soldaţi în Bulgaria şi România şi, posibil, în Slovacia şi Ungaria.

În contextul în care NATO se reuneşte în timp ce Statele Unite avertizează asupra unei iminente invazii ruseşti în Ucraina, diplomaţii au declarat pentru Reuters că este probabil ca miniştrii să fie de acord să le ordone comandanţilor să elaboreze un plan detaliat pentru cele patru grupuri de luptă pe uscat.

Ambasadorul SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat reporterilor că miniştrii vor discuta „îmbunătăţiri suplimentare„, dar a refuzat să dea mai multe detalii. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „De asemenea, vom lua în considerare o ajustare pe termen mai lung a situaţiei, inclusiv luând în considerare grupul de luptă din România„.

Războiul din Ucraina, ziua 1111. Trump este optimist în ceea ce privește discuțiile cu Ucraina din Arabia Saudită / Forțele ruse avansează în Kursk

23:00

Războiul din Ucraina, ziua 1109. Zelenski: Suntem pe deplin angajați în dialogul constructiv cu SUA / Rusia emite tot mai multe pașapoarte în teritoriile ocupate din Ucraina

22:57, 08 Mart. 2025

Aceştia au vorbit în timp ce Rusia a declarat că unele trupe din apropierea Ucrainei se întorc la bazele lor după exerciţii militare, atenuând îngrijorările legate de o potenţială invazie. Dar Stoltenberg a mai spus că, deşi a văzut semne de optimism, nu a văzut încă niciun semn de dezescaladare.

Orice decizie finală privind desfăşurările ar urma să vină mai târziu, deşi atât Franţa, cât şi Bulgaria s-au oferit să conducă grupurile de luptă din România şi, respectiv, Bulgaria. În condiţiile în care Budapesta se fereşte să provoace Rusia, Ungaria ar putea înfiinţa un batalion format în întregime din trupe proprii, sub comanda NATO, au declarat diplomaţii.

Mişcarea ar fi cea mai mare schimbare a posturii de forţă a NATO de când a înfiinţat grupurile de luptă „Prezenţă înaintată consolidată” în Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia – susţinute de tancuri, apărare aeriană şi unităţi de informaţii şi supraveghere – ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Orice desfăşurare ar merge împotriva cererilor de securitate ale Moscovei, care cere alianţei să retragă trupele din Europa de Est. Însă trimişii au declarat că o prezenţă sporită de 4.000 de soldaţi nu este comparabilă cu cele aproximativ 130.000 de trupe şi echipamente ruseşti din nordul, estul şi sudul Ucrainei.

Un oficial al preşedinţiei franceze a declarat că trupele franceze vor fi desfăşurate în România doar după o decizie a NATO şi că proiectarea şi înarmarea grupurilor tactice va dura în continuare, deoarece aliaţii trebuie să se prezinte pentru a participa. „Va exista o dezbatere în cadrul Consiliului Nord-Atlantic şi, în principiu, vizăm un termen de câteva luni”, a declarat oficialul.

NATO ar putea lua în considerare, de asemenea, o forţă multinaţională condusă de Franţa în România, care ar coordona exerciţiile aliate în Europa de Est şi ar permite trupelor să intre şi să iasă din regiune fără a stabili o prezenţă oficială.