Cea mai mare licitaţie a toamnei: ANCOM aşteaptă 700 mil. euro pentru vânzarea licenţelor 5G

Vânzarea de licenţe radio pe 25 de ani pentru construcţia de reţele de comunicaţii 5G, cea mai mare licitaţie organizată de stat în această toamnă, de la care sunt aşteptate încasări de minim 693 mil. euro pentru bugetul de stat, va intra în linie dreaptă miercuri, după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) va avea discuţiile finale pe documentaţie în principal cu Orange, Vodafone, RCS&RDS Digi şi Telekom Mobile, giganţii din telecom care sunt aşteptaţi să fie principalii competitori pentru spectrul radio, scrie ZF.

„Miercuri 14 septembrie toate documentele privind procedura de selecţie vor primi aprobare finală în Consiliul Consultativ al ANCOM“, a anunţat Eduard Lovin, vicepreşedintele instituţiei.

După discuţiile anterioare operatorii au obţinut mai multe schimbări de la ANCOM în documentaţia licitaţiei, probabil cea mai importantă fiind reducerea cu 30% a tarifului de utilizare a spectrului radio, ceea ce se va traduce în costuri mai mici cu câteva milioane de euro pentru fiecare companie.

Relativul echilibru atins în discuţiile dintre ANCOM şi giganţii din telecom privind prevederile din caietul de sarcini a fost însă pierdut după ce pe 1 septembrie guvernul Ciucă a publicat proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care companiile de telecom şi-au pierdut, pe neaşteptate, accesul la facilitatea de a plăti tarife plafonate pentru consumul de energie.

Eliminarea facilităţii în mijlocul discu­ţiilor privind licitaţia 5G, care presupune investiţii totale de circa 2 mld. euro din partea operatorilor de telecom în plata licenţelor, a taxelor de spectru şi investiţii în dezvoltarea reţelelor, a provocat o undă de şoc în industrie în condiţiile în care costurile cu energia au ajuns deja la circa 12-15% din bugetele de cheltuieli, iar după eliminarea facilităţilor la plată ar putea ajunge şi mai mari.

„Prin această OUG Executivul anulează estimările de dezvoltare, de investiţii şi de cost realizate de operatorii de comunicaţii electronice pentru infrastruc­tura specifică“, a reclamat o asociaţie fondată de Orange, Vodafone şi Telekom.

Surse din piaţa de telecom evaluează impactul OUG privind energia la mai mult de 300 mil. euro pentru industria de telecom, iar unele voci din piaţă chiar pun sub semnul întrebării atractivitatea licitaţiei pentru operatorii de telecom. În aceste condiţii este de aşteptat ca operatorii să preseze în cadrul discuţiilor de miercuri cu ANCOM pentru noi reduceri ale preţurilor cerute de stat pentru licenţele 5G, mai ales în contextul în care tehnologia 5G presupune o creştere a numărului de antene instalate, dar şi a infrastructurii fixe şi a centrelor de date, toate consumatoare semnificative de energie.

În cadrul primelor discuţii pe marginea documentaţiei, purtate anterior OUG privind energia, oficialii ANCOM au respins viguros cererile operatorilor de a reduce costurile, cereri susţinute cu argumente precum veniturile medii mici pe utilizator obţinute pe piaţa locală. Reprezentanţii ANCOM au respins cererile operatorilor menţionând printre altele costurile mai mici de a face business în România - cu salariile sau închirierea de birouri printre altele - susţinând că acestea echilibrează balanţa pentru companiile de telecom.

ANCOM este condus de Vlad Stoica, un avocat de business care a fost şi şeful cancelariei pentru premierul Victor Ponta. El a fost votat de Parlament preşedinte al ANCOM în octombrie 2020.

Miza principală a licitaţiei din această toamnă o reprezintă spectrul radio necesar operatorilor pentru a construi reţele care să valorifice pe deplin caracteristicile tehnologiei 5G - respectiv furnizarea de servicii de comunicaţii cu viteze de descărcare a datelor comparabile cu reţelele fixe de fibră optică, şi cu întârzieri foarte mici în transmisia datelor, ceea ce ar permite dezvoltarea unor noi business-uri dar şi expansiunea celor existente.

România este codaşă în ce priveşte adopţia 5G în condiţiile în care licitaţia de spectru radio - anunţată iniţial în 2019 - a fost amânată de stat în mai multe rânduri, astfel că viteza serviciilor de net mobil nu este una dintre cele mai bune din lume, aşa cum se întâmplă cu reţelele fixe. România este, astfel, pe locul 51 în lume după viteza reţelelor mobile şi pe locul 12 după viteza reţelelor fixe de net, conform datelor pentru luna iulie 2022 ale speedtest.net, unul dintre cele mai populare servicii globale de măsurare a vitezelor pentru serviciile de date.

Statul nu a mai organizat o licitaţie de o asemenea amploare pentru vânzarea de spectru radio din toamna lui 2012, când încasările totale au fost de 682 mil. euro.