Virusolog român cu experienţă la Harvard spune când vom avea vaccinul pentru coronavirus. Mihnea Boştină profesează într-o ţară care a gestionat cu brio pandemia

Mihnea Boştină este virusolog la Universitatea Otago din Noua Zeelanda, fondată la 1869. El a studiat în România geologia şi matematica, la Universitatea din Bucureşti, apoi a făcut doctoratul în biologie structurală în Germania. A lucrat apoi la Institutul Max Planck din Frankfurt, Universitatea Harvard şi Universitatea McGill din Montreal, Canada. El a oferit un interviu cotidianului Adevărul, vorbind despre profilul coronavirusului, despre gestinarea situaţiei în lme, dar şi despre imunizare şi vaccinare.

„Noua Zeelandă e într-o poziţie privilegiată ca poziţie şi ca mărime. Distanţa la care se află de orice alt teritoriu locuit a devenit peste noapte un atu şi închiderea rapidă a graniţelor a avut un efect imediat. Populaţia redusă, de sub cinci milioane de locuitori, a permis o bună monitorizare a cazurilor. Densitatea mică a încetinit răspândirea virusului şi a permis delimitarea precisă a focarelor de infecţie. Iar răspunsul autorităţilor – în sfârşit un guvern de laburist după trei guverne de dreapta – a fost unul exemplar: hotărât, rapid, eficient şi urmând strict indicaţiile venite de la oameni de ştiinţă”, a spus acesta.

„Este clar că principala metodă de transmisie este prin picăturile mari de salivă eliminate prin strănut sau tuse. Acestea se depun rapid pe obiecte, unde virusul este încă infecţios de la câteva ore la o zi. Există însă o serie de date care par să indice alte două moduri de transmisie, care însă probabil nu joacă un rol important. În primul rînd, a existat un articol care a demonstrat multiplicarea virusului în tractul gastro intestinal – ceea ce ridică problema transmisiei fecal-orale.   Dar mai grav decât asta, încep să se adune observaţii care par să susţină transmiterea prin aerosoli, adică prin picături de salivă de dimensiuni mult mai mici capabile să rămână în suspensie timp mult mai îndelungat şi care pot fi uşor inhalaţi. Dacă se adevereşte că transmisia prin aerosoli are un rol, chiar minor, înseamnă că strategia pentru dezinfecţie va trebui recalibrată”, a mai spus el pentru Adevărul.

„E o întrebare pe care ne-o punem cu toţi. Si cu toţi sperăm acelaşi răspuns. Din păcate nu avem date pentru un verdict clar. Speranţa tuturor este că virusul va urma aceeaşi traiectorie prin anotimpuri precum gripa” – Mihnea Boştină.

„Putem fi foarte optimişti în această privinţă. În ianuarie, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii a solicitat guvernelor câteva zeci de milioane de dolari pentru gestionarea crizei care se preconiza, a primit răspunsuri foarte rezervate de la guvernele din întreaga lume şi doar o mică fracţie din suma cerută. În doar câteva săptămâni însă, întreaga situaţia a căpătat cu totul alte proporţii. 

 

(…)

 

Cel mai probabil vom avea mai multe vaccinuri care vor funcţiona. Iar calendarul care va fi urmat în acest caz va fi unul inedit. În mod normal, dezvoltarea unui vaccin durează ani şi ani, iar lucrurile nu pot fi comprimate în mai puţin de 18 luni: e nevoie de peste un an pentru testarea vaccinului la care trebuie adăugată perioada necesară producerii pe cale industrială a sute de milioane de doze.   Dar, evident, nu trăim vremuri normale. Există o mobilizare financiară extraordinară din partea comunităţii internaţionale şi probabil se va trece la producerea de cantităţi mari pentru cei mai promiţători candidaţi chiar înainte de aprobarea oficială pentru utilizare. Chiar dacă asta va însemna zeci şi sute de milioane de dolari irosite – se pot câştiga câteva luni bune în această cursă. În concluzie există şanse ca pentru următorul sezon rece în emisfera nordică să avem un vaccin disponibil”, a adăugat cercetătorul pentru Adevărul.