CEDO: Ce drepturi şi libertăţi încalcă România, al 4-lea cel mai condamnat stat de către Curtea Europeană

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat luni lista cauzelor nesoluţionate de România în dosare ce au ca obiect încălcarea drepturilor omului.

Astfel, CEDO arată că România are cel puţin 20 de încălcări ale drepturilor omului, printre acestea fiind violenţa domestică,  consimţământul pentru un act sexual şi accesul la justiţie.

CE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI ÎNCALCĂ ROMÂNIA:

• Eşecul dezvoltării unei practici judiciare stabilite şi coerente în ceea ce priveşte consimţământul dat de minori în cazul agresiunilor sexuale
• Detenţiile ilegale şi maltratarea în cazul închisorilor secrete ale CIA
• Eşecul autorităţilor de a face anchete semnificative şi eficiente în cazuri de homofobie, LGBT.
• Investigaţii ineficiente pe represiunea violentă a protestelor antiguvernamentale (dosarul Revoluţiei)
• Utilizarea disproporţionată a armelor de foc de către poliţie sau intervenţii speciale în forţă
• Utilizarea disproporţionată a forţei în raiduri ale poliţiei bazate motivate etnic
• Supraaglomerarea şi condiţiile proaste din închisori şi locuri de detenţie
• Condiţii materiale proaste ale condamnaţilor pe viaţă, cei aflaţi în izolare şi încătuşarea sistematică
• Protecţia juridică, îngrijirea medicală şi socială deficitară acordată tinerilor persoanele cu dizabilităţi mintale
• Deficienţe în cadrul legal care reglementează plasarea involuntară în spitale de psihiatrie
• Gestionarea necorespunzătoare a condiţiilor psihiatrice ale deţinuţilor

• Supraaglomerarea şi condiţiile precare din instituţiile psihiatrice.
• Incapacitatea procurorului şef DNA de a contesta în mod eficient încetarea prematură a mandatului ei
• Durata excesivă a procedurilor civile şi penale
• Eşecul sau întârzierea semnificativă în respectarea deciziilor judecătoreşti interne finale de către administraţie sau persoane juridice aflate în responsabilitatea statului.
• Lipsa garanţiilor privind protecţia vieţii private în contextul măsurilor de supraveghere din Legea securităţii naţionale.
• Eşecul autorităţilor de a întreprinde acţiunile adecvate pentru a aborda problema violenţei domestice
• Condamnarea nejustificată a unui avertizor de integritate care a dezvăluit interceptări ilegale ale SRI
• Ineficienţa mecanismului privind restituirea proprietăţilor naţionalizate de regimul comunist
• Lipsa garanţilor în procedurile de expulzare de la nivel naţional făcute pe motive de securitate