Video CEDO: Condiţiile din penitenciarele româneşti contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Curtea dă termen ROMÂNIEI ca în 6 luni să prezinte măsuri adecvate/ Angajamentul premierului Grindeanu

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.

Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

Aceştia au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Ei a denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale, fiind şi ele o sursă de depresie şi umilire.

Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.

CITEŞTE ŞI DIZGRAŢIAŢII. România, de 10 ori mai multe condamnări la CEDO în ultimii 3 ani

Grindeanu: Avem timp să facem un plan "extrem de bine aşezat", după decizia CEDO

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat, marţi, că că a avut deja o discuţie în cursul zilei cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în urma căreia s-a declarat convins că acesta va veni "în ritmul potrivit" cu planul de măsuri pe care România trebuie să le ia în urma deciziei-pilot a CEDO.

"Decizia ne obligă ca în cele şase luni să venim cu un plan concret agreat şi de Consiliul de miniştri (n.r.- Consiliul miniştrilor Justiţiei din UE), dar şi de Guvernul României, astfel încât problema semnalată de către CEDO să înceapă să fie rezolvată, pentru că această decizie vine ca urmare a problemelor existente în penitenciarele din România. Deci, urmare a acestor probleme, avem această decizie care ne dă un termen de şase luni, în care să venim cu aceste măsuri", a declarat premierul Grindeanu.

El a precizat că a discutat deja cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în urmă cu "câteva zeci de minute".

"Sunt convins că va veni în ritmul potrivit cu acest plan de măsuri, astfel încât în cele şase luni să reuşim să aprobăm acest plan, să facem paşi concreţi şi până la urmă să facem în şase luni lucruri care trebuiau făcute în ultimii 26 de ani", a apreciat premierul.

Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă termenul impus de CEDO este realist.

"Avem timp în cele şase luni să facem acest plan extrem de bine aşezat. Măsurile respective trebuie să fie parte a acestui plan, urmând perioada de implementare. Dar vreau să fie foarte bine aşezate şi tocmai acesta a fost rostul discuţiei mele cu domnul ministru Toader. E timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, nu doar să facem acest plan şi să arătăm că suntem determinaţi în a respecta şi subliniez în a respecta decizia CEDO şi a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare, care, iată, nu sunt invenţii, nu sunt lucruri spuse doar de către unii şi alţii, ci azi s-a dovedit că sunt lucruri extrem de grave", a răspuns premierul Grindeanu.

-----------------------------------------------------------------------------------

În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori şi pentru perioada de detenţie premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislaţia penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întruneşte standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătraţi destinaţi fiecărui prizonier. În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele şi au aruncat cu sticle în gardieni.

Potrivit rapoartelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile româneşti, trei dintre aceştia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli şi afecţiuni de sănătate.

În aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de investiţie ce ar fi trebuit să se întindă până în anul 2023, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi crearea de spaţii suplimentare în închisorile din România. Planul a fost adoptat pentru a evita o decizie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului ce putea sista toate cazurile legate de condiţiile de trai din închisori până când situaţia sistemică urma să fie remediată.

Potrivit unui raport al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, un anumit număr al închisorilor din România nu oferă asistenţă medicală suficientă, calitatea mâncării este proastă şi uneori aceasta este insuficientă.

CEDO, decizie pilot privind condiţiile penitenciarelor din România. Ce hotărâri s-au luat în alte ţări

CEDO prezintă marţi procedura pilot privind condiţiile de detenţie din România, urmând a se stabili care este perioada de timp în care statul trebuie să remedieze problemele depistate. Nereguli privind condiţiile din închisori au fost depistate şi state precum Ungaria şi Italia.

Procedura pilot, aşa cum este descrisă în regulamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului, se aplică atunci când Curtea consideră că pe rol se înregistrează un număr semnificativ de cereri similare a căror cauză este comună şi pare să fie o disfuncţionalitate structurală sau sistemică în statul pârât. Prin această formă de cooperare cu statul, examinează pentru a stabili dacă există disfuncţionalităţi în plan naţional, iar dacă acestea există, CEDO fixează un cadru temporal, în care guvernul trebuie să identifice şi să implementeze măsuri cu caracter general pentru a remdia neregulile constatate.

Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăţi de ordin sistemic sau structural şi cere găsirea unor soluţii la nivel naţional.

"În primul rând, în privinţa Ungariei şi României, unde numărul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% în 2016, această situaţie vizează cauze legate de condiţiile de detenţie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru că intră sub incidenţa Articolului 3 din Convenţie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflectă dificultăţi sistemice sau structurale şi necesită găsirea unor soluţii interne", a declarat Raimondi în discursul susţinut cu ocazia ceremoniei oficiale de început de an judiciar.

Pentru condiţiile inadecvate de detenţie, în intervalul 2007-2016, statul român a fost obligat de CEDO să plătească despăgubiri de peste un 1.600.000 euro.

”Din 2007 până la 31 decembrie 2016, CEDO a pronunţat 153 de hotărâri în care a constatat încălcarea de către statul român a art. 3 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ca urmare a condiţiilor inadecvate de detenţie suferite de reclamanţi. Totalul despăgubirilor acordate de CEDO prin aceste hotărâri se ridică la 1.607.720,75 EUR. Din 1 ianuarie 2017 până în prezent, CEDO a pronunţat 9 hotărâri în materia condiţiilor de detenţie, cuantumul despăgubirilor acordate fiind de 52.766 EUR”, precizează MAE într-un răspuns la o solicitare din partea MEDIAFAX.

România nu este prima ţară membră a Consiliului împotriva căreia se pronunţă o astfel de decizie pilot.

În cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronunţată în ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea şi condiţiile din penitenciarele italiene reprezintă o problemă "endemică şi structurală incompatibilă cu Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului". În urma hotărârii, statul italian a plătit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenţie, pentru toate persoanele aflate în condamnare, dar şi retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an.

De asemenea, CEDO poate recomanda şi reducerea populaţiei carcerale, prin limitarea aplicării măsurilor privative de libertate. Tot în cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul că mulţi dintre cei privaţi de libertate erau arestaţi preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situaţia din penitenciare.

Deciziile CEDO diferă, însă, de la caz la caz. Astfel, în privinţa Ungariei, CEDO a acordat, în 2015, un termen pentru ca statul să prezinte un set de soluţii Comitetului de miniştri. Ungaria îşi propune acordarea unei indemnizaţii pecuniare, mai mică cu 40%, adică nu mai mare de 5 euro pe zi faţă de sumele de bani pe care Curtea le stabileşte atunci când constată o despăgubire. Sumele diferă de la o ţară la alta pentru că se ţine cont şi de situaţia economică a statului pârât.

Ministrul Justiţiei a declarat, luni, că Executivul a luat deja o serie de măsuri în ceea ce priveşte condiţiile în care stau deţinuţii şi supraaglomerarea, dar speră că ”judecătorii europeni nu se aşteaptă ca peste noapte noi să fim cei mai buni”. În momentul de faţă, în România, există închisori în care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit în anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.

Cu un număr total de 27.308 deţinuţi la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din România, cu tot cu spitale şi centre de educare şi de detenţie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul românesc, care combină suprafaţa de 4 metri pătraţi cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut).

MAE: Rolul deciziei CEDO e să ofere piste pentru rezolvarea problemei din închisori

Ministerul Afacerilor Externe reacţionează, după decizia CEDO privind condiţiile din închisori, şi anunţă că termenul de 6 luni şi procedura hotărârii pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte şi statul pârât, inclusiv sugestii de măsuri.

”Procedura hotărârii pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte şi statul pârât. Rolul ei este să ofere piste, sugestii de măsuri cu caracter general care ar fi apte să rezolve respectiva problemă sistemică şi ar fi acceptabile din perspectiva CEDO, raportat la jurisprudenţa acesteia şi la numărul semnificativ de cereri similare aflate pe rolul ei. Curtea confirmă însă în jurisprudenţa sa libertatea statului de a alege măsurile prin care să îşi îndeplinească obligaţia de conformare cu hotărârile Curţii”, se arată întrun comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea sa pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României, prin care a reiterat existenţa unei probleme în ceea ce priveşte suprapopularea din centrele de reţinere şi din penitenciarele din România.

CEDO a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităţilor, fie de natură logistică, fie de politică penală, dând un termen de şase luni pentru găsirea soluţiilor şi prezentarea unui plan.

Între timp, toate dosarele aflate spre soluţionare la CEDO sunt suspendate examinării.

Prima hotărâre CEDO pronunţată într-o cauză împotriva României în materia condiţiilor materiale de detenţie datează din decembrie 2007 (Bragadireanu împotriva României).

De asemenea, în iulie 2012, Curtea a pronunţat o hotărâre în cauza Iacov Stanciu împotriva României în care a reţinut că în continuare există o problemă legată de condiţiile de detenţie.

Faţă de România a mai fost pronunţată o hotărâre pilot, Maria Atanasiu împotriva României, în domeniul restituirii proprietăţilor naţionalizate.

Citeşte şi: Alpinista Dor Geta Popescu, moartă în avalanşa din Retezat, va fi înmormântată miercuri la Râşnov

Citeşte şi: DOSAR PENAL de abuz în serviciu şi falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale privind alegerile prezidenţiale din 2009, după dezvăluirile lui Dan Andronic/ REACŢIA lui Traian Băsescu

Citeşte şi: DNA cere al TREILEA mandat de arestare preventivă pe numele lui Sebastian Ghiţă

Citeşte şi: Pasajul Piaţa Sudului rămâne închis. Viceprimar: Inspectoratul de Construcţii nu aprobă recepţia parţială la Pasaj

Citeşte şi: Şase persoane, AUDIATE în dosarul de ucidere din culpă deschis după moartea alpiniştilor din Retezat. Taţii copiilor, audiaţi după înmormântare