Boc: Guvernul va aloca direct 300 milioane lei în sănătate şi va suplimenta creditele de angajament

„La rectificarea de buget pe care o vom promova în zilele următoare, sănătatea va beneficia de resurse financiare suplimentare, este vorba de 300 milioane lei alocate direct, 150 milioane lei care rămân în Fondul de rezervă, dar tot pentru spitale şi medicamente, la care se mai adaugă credite de angajament de peste un miliard de lei. Faptul că, în primăvara acestui an, au fost restructurate mai multe spitale ne-a dat posibilitatea să avem mai multe resurse financiare pentru a le moderniza sau a le consolida pe cele existente”, a spus Boc, prezent la inaugurarea noii Unităţi de Primiri Urgenţe a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

El a arătat că Guvernul va stabili un pachet minimal de servicii în sănătate, care să primească avizul Parlamentului în primăvara anului viitor, şi va reglementa taxa clawback.

Purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, a declarat, luni, că este posibil ca la rectificarea bugetară să se aloce sistemului de sănătate 300 de milioane de lei pentru acoperirea arieratelor şi a subliniat că alocarea suplimentară nu are sens decât dacă urmează ca o umbră paşii de reformă.

Avem datele finale. Avem un deficit bugetar de nu mai puţin de 152,7 de mld. de lei, adică peste 30 de mld. de euro, cu mult peste capacitatea economiei de a duce în spate o asemenea gaură bugetară

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, duminică, după întâlnirea cu delegaţia comună a FMI, CE şi BM, că Guvernul nu se poate „gândi în mod serios” la mărirea bugetului pentru sănătate până când nu vor fi puse sub control cheltuielile din acest domeniu, deşi în prezent este subfinanţat.

Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că Guvernul trebuie să renunţe la sistemul clawback din sistemul santar şi să vină cu o altă versiune de taxare.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare.

Ulterior, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente.

La sfârşitul lunii iunie, Guvernul a revenit cu o ordonanţă de urgenţă prin care şi-a menţinut decizia de a-i obliga pe distribuitorii de medicamente să achite contribuţii trimestriale pentru finanţarea unor cheltuieli publice în sistemul de sănătate şi a stabilit că nivelul acestei contribuţii şi metodologia de calcul va fi decis într-un interval maxim de 30 zile.