Molli are 15 ani şi suferă de sindromul Down. Învaţă la un centru pentru copii cu nevoie speciale, din Pennsylvania. Trecerea de la şcoala fizică la cea online a fost un pas mare. Mama sa a ajutat-o să se adapteze, i-a amenajat propria sa cameră de lucru. Un birou, o tablă de scris şi un calendar ar trebui să o obişnuiască pe Molli cu rutina.
„Să o conving să interacţioneze a fost o tranziţie foarte mare pentru ea, fiindcă nu înţelegea de ce nu poate merge, fizic, la şcoală, pentru a interacţiona cu ceilalţi copii şi cu profesorii”, povesteşte Kellie Gregorzek, mama lui Molli. „Când schimbi lucrurile pentru ei, e foarte greu să îi readuci în rutină.”
Profesorii încearcă să le capteze cât mai mult atenţia, din spatele ecranului.
„Cheia e să le captezi atenţia. Dacă nu îi poţi ţine ocupaţi, nu vor învăţa. Aşa că vin cu diferite moduri de a îi atrage către activităţile pe care le fac online cu ei”, spune Noreen Cosgrove, profesoara lui Molli.
La centrul din Pennsylvania, şcoala începe pe 31 august, în regim hibrid – jumătate dintre elevi vor face cursuri online, jumătate fizic. Mama sa a decis ca Molli să mai stea acasă, din prudenţă. O va trimite la şcoală când lucurile se vor îmbunătăţi.