Cel mai vâstnic solicitant al cetăţeniei ungare are 99 de ani, iar cel mai tânăr- zece zile

Directorul Centrelor pentru Democraţie din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, Papp Elod, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că la centrele din Harghita s-au prezentat, de la începutul anului şi până în prezent, 7.365 de persoane care au solicitat sprijin la întocmirea documentaţiei necesare obţinerii cetăţeniei ungare, întocmindu-se 1.892 de dosare pentru 3.188 de persoane.

Potrivit sursei citate, Centrului pentru Democraţie din Miercurea Ciuc i s-au adresat 3.675 de persoane, iar angajaţii au întocmit 1.140 de dosare pentru 1.898 de persoane, la centrul din Gheorgheni au cerut ajutorul 953 de persoane, s-au întocmit 229 de dosare pentru 352 de persoane, la centrul din Odorheiu Secuiesc au mers să ceară consultanţă 2.352 de persoane şi s-au întocmit 419 dosare pentru un număr de 757 de persoane, iar la Cristuru Secuiesc centrul a fost vizitat de 385 de persoane, iar angajaţii au întocmit 104 dosare pentru 181 de persoane.

Papp Elod a spus că cea mai vârstnică persoană care a solicitat dobândirea cetăţeniei ungare este un bărbat de 99 de ani din Miercurea Ciuc.

Directorul centrelor pentru democraţie din Harghita, Covasna şi Mureş a afirmat că bărbatul s-a născut în anul 1911, pe vremea Imperiului Austro-Ungar, şi a avut cetăţenie maghiară până în anul 1920. După 1921 a devenit cetăţean român, dar în perioada 1940-1945 a fost din nou cetăţean maghiar pentru ca din 1946 să redevină cetăţean român.

Bătrânul, care peste câteva luni va împlini un secol de viaţă, nu s-a putut deplasa şi a cerut unui membru al familiei să depună în numele lui cererea pentru obţinerea cetăţeniei ungare, iar acesta, la rândul său, a apelat la ajutorul angajaţilor Centrului pentru Democraţie.

Cea mai tânără persoană care va deveni cetăţean ungar este un băieţel care s-a născut de zece zile, iar părinţii lui i-au întocmit deja dosarul.

Papp Elod a afirmat că printre cei care au solicitat cetăţenia ungară se numără şi şapte cetăţeni români de etnie română, vorbitori de limbă maghiară şi care au un strămoş maghiar, aceştia provenind din familii mixte, precum şi foarte multe persoane care au cerut revenirea la prenumele iniţial maghiar, tradus în limba română pe vremea comunismului, precum Istvan transformat în Ştefan, Gyorgy în Gheorghe sau Laszlo în Ladislau.

"Am avut chiar un caz în care un bărbat apărea în acte cu trei prenume diferite în decursul timpului, iniţial a fost Ferenc, apoi Ferencz şi ulterior s-a transformat în Francisc”, a spus directorul centrelor pentru democraţie din Harghita, Covasna şi Mureş.

Papp Elod a adăugat că, până în prezent, s-au adresat centrelor pentru democraţie din România, înfiinţate de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, 41.053 de persoane, angajaţii acestora finalizând 9.526 de dosare pentru 14.664 de persoane care au cerut dobândirea cetăţeniei ungare.

Legea privind acordarea dublei cetăţenii maghiarilor din afara graniţelor a fost aprobată anul trecut de Parlamentul de la Budapesta, ea fiind aplicabilă unui număr de aproximativ de 3,5 milioane de maghiari ce trăiesc în statele vecine Republicii Ungare.

Potrivit acesteia, etnicii maghiari care vor să obţină dubla cetăţenie trebuie să demonstreze că au origini maghiare şi că pot vorbi limba maghiară.