Cele 11 persoane acuzate în cazul privind acordarea nelegală de cetăţenie rămân în arest

Instanţa Tribunalului Bucureşti a decis, în 2 martie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a 11 persoane acuzate în dosarul privind acordarea nelegală de cetăţenie română unor moldoveni. Astfel, au fost arestaţi preventiv Patriana Mariana Bişa, Niculae Ghiciov, Crina Ionescu, Liliana Gutnic, Alexandra Niculae, Iulian Niţu, Iurie Popov, Dumitru Prisăcaru, Larisa Sireţanu, Aliona Stolearenco şi Emilia Gina Tache.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a judecat vineri recursurile acestora, soluţia fiind pronunţată luni. Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins, definitiv, cererile acestora de cercetare în libertate.

Procurorii Parchetului instanţei supreme au făcut, în 29 februarie şi 1 martie, 32 de percheziţii la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman, în urma cărora au fost reţinute 11 persoane în dosarul "mită pentru cetăţenie română".

În ampla anchetă privind acordare nelegală a cetăţeniei române unor moldoveni sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională 20 de persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au intermediat activităţile infracţionale, doi lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, două persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti-Biroul de evidenţă a persoanelor nr. 5 şi doi lucrători de la Serviciul de Stare Civilă Sector 1 (la transcriere de acte de stare civilă), potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

În dosar sunt cercetate 36 de persoane, pentru trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite.

Citeşte şi: DOSARUL "CETĂŢENIE PENTRU MOLDOVENI": Un funcţionar de la ANC a cerut favoruri sexuale de la una dintre intermediare

Concret, ulterior redobândirii cetăţeniei române - care are loc după publicarea ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie (ANC) şi după depunerea jurământului de credinţă -, cetăţenii moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) se interesau despre dobândirea paşaportului românesc. Pentru aceasta însă aveau nevoie de actele de stare civilă româneşti, care se obţin prin transcrierea actelor de stare civilă moldoveneşti.

Având în vedere că majoritatea acestora doreau ca domiciliul să rămână în ţara de origine, singura instituţie abilitată să transcrie actele de stare civilă moldoveneşti în vederea atribuirii codului numeric personal şi obţinerii paşaportului românesc era Serviciul de Stare Civilă sector 1 Bucureşti. Cei care doreau să aibă domiciliul în România (alegând cel mai adesea municipiul Bucureşti) se puteau adresa serviciilor de stare civilă aferente sectorului în care locuiesc.

Durata medie a transcrierii unui certificat (de naştere, de căsătorie sau de deces) în cazul cetăţenilor moldoveni care au redobândit cetăţenia română este, în cazul Stării Civile sector 1 Bucureşti, de opt luni.

Cu toate acestea, aceiaşi intermediari, ajutaţi de colaboratori de-ai acestora, contra unor sume, care variau pentru un certificat de la 50 euro până la 250 euro (sumă care variază atât în funcţie de credibilitatea şi reputaţia intermediarului, cât şi de faptul dacă au sau nu au procură pe numele intermediarului), luau legătura funcţionarii de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care, la rândul lor, contra unei sume fixe de cinci euro sau 20 lei/certificat, soluţionau cu rapiditate cererile de transcriere, reducând termenul de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile. Taxa legală pentru generarea CNP-ului este de un leu pe certificat.

Ulterior obţinerii actelor de stare civilă româneşti şi a CNP-ului, aceiaşi intermediari percepeau de la 100 euro/paşaport pentru a interveni pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.

Citeşte şi: Unsprezece persoane acuzate în cazul privind acordarea nelegală de cetăţenie, arestate

Cetăţenii moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Bucureşti apelau pentru urgentarea luării în spaţiu şi eliberării cărţii de identitate românească la aceiaşi intermediari, care la rândul lor apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti - Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 (devenit un adevărat fief al cetăţenilor moldoveni, existând situaţii în care, la adresa unei persoane arondate acestui birou, să figureze şi până la o mie de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu). Astfel, contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte atenţii, funcţionarii eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni), potrivit procurorilor.

Atât funcţionarii, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani. Astfel, din discuţiile acestora, banii poartă denumirea de "taxe de urgenţă", "taxă de parcare", "mop", "carboave", "iepuraş", "bastoane", "valdostane", "kilograme", "medicamente", "reţete", "ştucă". De asemenea, mita este codificată sub numele de "kapusta" (varză în limba ucrainiană, n.n.).