Cele mai dorite calificări din învăţământul profesional: mecanic auto, ospătar şi frizer

Din acest an, elevii din clasa a VIII-a au posibilitatea să opteze pentru învăţământul profesional, înscrierea făcându-se înainte de admiterea la liceu. Selecţia elevilor care optează pentru învăţământul profesional se realizează de către companii, împreună cu şcolile care organizează învăţământ profesional. Durata pregătirii practice, prin stagii în companii, s-a dublat faţă de anul trecut, de la 11 la 24 săptămâni.

În urma celor două zile de înscrieri în învăţământul profesional cu durata de trei ani, din perioada 26-27 mai, un număr de 26.003 elevi din clasa a VIII-a şi-au depus candidatura pentru cele 29.465 de locuri disponibile la nivel naţional.

În situaţia în care numărul candidaţilor este mai mare decât cel al locurilor, şcoala şi angajatorul organizează un test sau un interviu, în acest ultim caz dorindu-se să se afle dacă elevul optează pentru respectiva calificare din pasiune ori doar din interes financiar.

Regiunea cu ponderea cea mai mare a locurilor ocupate este Sud Muntenia - 2.997 candidaţi pe 2.912 locuri, cu un procent de ocupare de 102,92.

În regiunea Nord-Est s-au înscris 7.199 de candidaţi pe 7.412 locuri (procent de ocupare 97,13), în regiunea Sud-Est - 2.971 de candidaţi pe 3.328 de locuri (procent de ocupare 89,27), în regiunea Nord-Vest - 3.876 de candidaţi pe 4.505 locuri (procent de ocupare 86,04), în regiunea Centru - 5.232 de candidaţi pe 4.338 de locuri (procent de ocupare 82,91), în regiunea Vest - 1.620 de candidaţi pe 2.096 de locuri (procent de ocupare 77,29), în regiunea Sud-Vest Oltenia - 2.321 de candidaţi pe 3.035 de locuri (procent de ocupare 76,47).

În regiunea Bucureşti-Ilfov sunt 681 de candidaţi pe 945 locuri, procent de ocupare fiind de 72,06.

Cele mai căutate calificări sunt cele de mecanic auto, unde s-au înscris 7.661 de candidaţi pe 5.107 de locuri, ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie - cu 2.243 de înscrişi pe 1.564 de locuri, frizer-coafor- manichiurist-pedichiurist - cu 1.165 de înscrişi pe 973 de locuri şi bucătar - cu 1.326 de înscrişi pe 826 de locuri.

La polul opus, cu cei mai puţini înscrişi, se află calificările operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor (cinci înscrişi pe 56 de locuri), confecţioner îmbrăcăminte din piele şi înlocuitori (un candidat înscris pe 28 de locuri), sculptor-intarsier (trei înscrişi pe 56 de locuri), izolator (niciun înscris pe 28 de locuri) şi laminorist (niciun înscris pe 14 locuri).

Pe domenii de formare profesională, cei mai mulţi candidaţi, 11.738, au fost înscrişi la mecanică, pe 10.567 de locuri. Urmează turismul şi alimentaţia, cu 3.864 de înscrişi pe 2.724 de locuri, industria textilă şi pielărie, cu 1.752 de înscrişi pe 2.949 locuri şi industria alimentară, cu 1.180 de înscrişi pe 1.194 de locuri.

Cea mai mare concurenţă din ultimii 25 de ani

În 2014, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, concurenţa în învăţământul profesional a fost, în unele cazuri, şi de peste şapte candidaţi pe loc. Pentru prima dată, în doar două zile, au fost înscrişi peste 26.000 de candidaţi (faţă de 12.000 anul trecut) pe cele peste 29.000 de locuri, ca urmare a faptului că elevii au avut posibilitatea să se înscrie înainte de admiterea în liceu.

Până acum, elevii erau repartizaţi computerizat în clasa a IX-a, într-o şcoală unde rămâneau locuri. Acum, ei pot opta direct după clasa a VIII-a pentru o şcoală profesională care, de cele mai multe ori, le oferă şi garanţia unui loc de muncă după absolvire, pentru că şcoala este organizată la cererea de angajator, spun reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

În timpul şcolarizării, elevii primesc o bursă profesională de 200 de lei pe lună, de la stat. Sunt însă şi angajatori care oferă în plus o bursă de stimulare, pentru cei cu rezultate bune la practică. De exemplu, un elev cu nota 8 la practică poate primi de la angajator 10 lei pe zi, unul cu nota 9 - 12 lei pe zi, iar unul cu nota 10 - 14 lei pe zi. Elevii pot însă şi să piardă stimulentele, dacă lipsesc şi nu îşi fac treaba. Elevii pot lipsi de la practică numai motivat, iar orele pierdute se recuperează.

Cele mai puternice zone pentru învăţământul profesional sunt cele în care sunt implicaţi angajatori străini şi unde absolvenţii au asigurat un loc de muncă. Printre acestea se numără judeţele Alba, Timiş, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Argeş, Sălaj şi Braşov.

Angajatorii străini provin din Germania, Austria, Franţa, iar calificarea cea mai căutată de către aceştia este industria constructoare de maşini şi subansamble, dar şi cele de mecanic agricol şi prelucrarea lemnului.

Cea mai mare concurenţă de anul acesta a fost pentru Şcoala Profesională Germană Kronstadt din Braşov, unde, la mecanică - operator la maşini cu comandă numerică, au fost peste şase candidaţi pe loc.

Urmează, în topul concurenţei, Liceul Tehnologic "Dimitrie Leonida" din Constanţa (calificarea mecanic auto) şi Liceul Tehnologic "Elena Caragiani" din Tecuci (tot mecanic auto), cu câte 4,6 candidaţi pe loc, Colegiul Tehnic "Alexandru Domşa" Alba Iulia (electromecanică - electromecanic utilaje şi instalaţii industriale) şi Colegiul Economic "Viilor" Bucureşti (turism şi alimentaţie - bucătar), cu 4,3 candidaţi pe loc, Liceul Tehnologic "Dacia" Piteşti (mecanică - mecanic auto), cu 3,9 candidaţi pe loc, Colegiul Naţional Economic "Gheorghe Chiţu" Craiova (turism şi alimentaţie - bucătar), Liceul Tehnologic nr.1 Cluj-Napoca (turism şi alimentaţie - bucătar), cu 3,89 candidaţi pe un loc, şi Liceul Tehnologic de Servicii "Sf. Apostol Andrei" Ploieşti (estetica şi igiena corpului omenesc - frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist), cu 3,8 candidaţi pe loc.

Colaborări cu Germania şi Austria

Potrivit Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN), în vederea unei mai bune corelări cu cerinţele angajatorilor şi a unei mai bune articulări în structura învăţământului preuniversitar, în decembrie 2013 a fost modificată Legea Educaţiei, astfel că, începând din anul şcolar 2014-2015, învăţământul profesional are durata de trei ani şi este organizat după finalizarea clasei a VIII-a (după ciclul gimnazial).

Pregătirea este organizată atât în şcoală, cât şi la angajator, iar programul de pregătire este stabilit de şcoală împreună cu angajatorii. Astfel, în primul an, pregătirea practică realizată în atelierele şcolii şi la agentul economic reprezintă aproximativ 20 la sută din timpul total alocat programului. În al doilea an, aproximativ 60 la sută din timp este alocat pregătirii practice, iar în al treilea, aproximativ 72 la sută din timp. Pe parcursul celor trei ani sunt organizate stagii comasate de practică, cu o durată totală de 24 săptămâni: cinci săptămâni în primul an, nouă săptămâni în anul doi şi 10 săptămâni în cel de-al treilea an.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin absolvenţii cu pregătire tehnică specializată, poate contribui în mod important la competitivitatea industrială a României, consideră MEN.

Implicarea agenţilor economici este o caracteristică majoră a învăţământului profesional şi tehnic (IPT), aceştia participând la următoarele activităţi specifice: fundamentarea planului de şcolarizare şi stabilirea ofertei de pregătire profesională; selecţia elevilor care se înscriu în învăţământul profesional; elaborarea componentei locale a curriculumului, adaptat la nevoile specifice, în parteneriat cu unitatea de învăţământ, pregătirea practică a elevilor, evaluarea performanţelor acestora pe durata practicii şi examenul final, în vederea certificării calificării, mai precizează MEN.

Ministerul Educaţiei, prin agenţia specializată, respectiv Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, este implicat în două iniţiative majore de cooperare. Una dintre acestea este cu Germania, pe baza acordului semnat cu Academia Baden Wurtenberg, în iunie 2013, cu scopul adaptării curriculumului pentru trei calificări din domeniul mecanică. Este vorba despre un proiect-pilot care are trei componente: promovarea învăţământului profesional, adaptarea curriculumului la cerinţele companiilor şi identificarea de calificări noi pe piaţa muncii, pentru a fi introduse în oferta de pregătire. A doua iniţiativă este cooperarea cu ministerul austriac al Educaţiei şi Camera de Comerţ din Austria, în vederea elaborării unui master plan naţional pentru modernizarea sistemului de învăţământ profesional şi tehnic din România.