Cele mai mari salarii: Şeful statului, preşedinţii Camerelor, ICCJ şi CC

Potrivit grilei de salarizare propuse în proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor, pentru autoritata Executivă, cea Legislativă şi cea Judecătorească, pe prima poziţie sunt şeful statului, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, preşedintele instanţei supreme şi cel al Curţii Constituţionale. Aceştia ar urma să primească 9.000 de lei, reprezentând coeficientul maxim, de 15, înmulţit cu salariul minim brut, care în prezent este de 600 de lei.

Vezi documentul obţinut de MEDIAFAX

Pe poziţia a doua este primul ministru, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei), urmat de vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, cu coeficent 14 (8.400 de lei) şi de vicepreşedintele instanţei supreme, cu 14,3 (7.980 lei).

Pe poziţia a treia este viceprim-ministrul, cu coeficient 14 (8.400), urmat de secretarii şi chestorii Senatului şi Camerei Deputaţilor, coeficient 13,7 (8.220 de lei) şi de preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu coeficient 12,75 (7.650 lei).

Următoarea poziţie în grilă este ocupată de funcţia de ministru de stat, cu coeficientul 13,85 (8.310 lei), urmată de preşedinţii Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,7 (8.220 lei) şi de cea de judecător de Înaltă Curte, cu 12,25 (7.350 lei).

Pe poziţia a cincea se află funcţia de ministru, cu coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmată de liderii grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, cu 13,2 (7.920 lei) şi de cea de procuror general al României, cu 12,75 (7.650 lei).

Pe poziţia a şasea se clasează ministrul delegat, cu un coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmat de vicepreşedinţii Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,1 (7.860 lei) şi de prim-adjunctul procurorului general, cu 12,25 (7.350 lei).

Urmăotarea poziţie în grilă este ocupată de funcţia de secretar de stat membru al Guvernului, cu coeficientul 13 (7.800 lei), urmată de cea de secretari ai Comisiilor permanente din Parlament, cu 13 (7.800 lei) şi de cea de adjunct al procurorului geneal al României.

Pe poziţia a opta este funcţia de secretar de stat, cu coeficient 12,95 (7.770 lei), urmată de cele de senator şi de deputat, cu 12,95 (7.770 lei) şi de cea de consilier al procurorului general.

Pe poziţia a noua este funcţia de subsecretar de stat, cu un coeficient de 12,5 (7.500 lei), urmată de cea de procuror şef secţie de Parchet de Înaltă Curte, cu 11,45 (6.870 lei) şi de cele de adjunct de procuror şef de secţie, de procuror şef serviciu de Parchet de Înaltă Curte, de procuror şef birou în cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru un procuror cu grad de Parchet de Înaltă Curte este propus un coeficient de 10,10 (6.060 lei), la fel cu funcţia de preşedinte de Curte de Apel şi de procuror general de Parchet de Curte de Apel.

Pentru un judecător de Curte de Apel şi un procuror de Parchet de Curte de Apel, coeficientul propus este de 9,5 (5.700 lei), acelaşi coeficient fiind propus şi pentru funcţia de preşedinte de Tribunal.

Pentru un procuror şef de birou de Tribunal este propus un coeficient de 9,25 (5.550 lei), iar pentru judecător şi procuror cu grad de Tribunal este propus un coeficient de 9 (5.400 lei).

Potrivit unei note a grupului de lucru, salariul magistraţilor cuprinde indemnizaţia de membru CSM, 25 la sută din indemnizaţia judecătorilor cu grad de instanţă supremă; majorare de indemnizaţii la preşedintele şi judecătorii de la Curtea Constituţională, de 15 la sută; majorare indemnizaţie funcţie de vechime (maxim 30 la sută), spor condiţii deosebite de muncă, de 15 la sută, spor de vechime, de 25 la sută.