Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în administraţie publică şi sănătate

Cele mai mari cereri de forţă de muncă s-au înregistrat în activităţile de administraţie publică (1,94%), sănătate şi asistenţă socială (1,39%), respectiv agricultură, silvicultură şi pescuit (1,09%), iar cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,02%), hoteluri şi restaurante (0,13%), respectiv învăţământ (0,16%).

În comparaţie cu ultimul trimestru din 2009, în ianuarie-martie 2010, cele mai mari creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în administraţia publică (0,85 puncte procentuale), respectiv în activităţile de informaţii şi comunicaţii (0,48 puncte procentuale). Cele mai mari scăderi s-au regăsit în alte activităţi de servicii (-0,23 puncte procentuale), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-0,16 puncte procentuale).

Cele mai semnificative reduceri s-au produs în:

• sănătate şi asistenţă socială (-3,35 puncte procentuale),

• administraţie publică (-2,09 puncte procentuale),

• învăţământ (-1,33 puncte procentuale).

Uşoare creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au constatat în:

• activităţile de informaţii şi comunicaţii (0,22 puncte procentuale),

• activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (0,04 puncte procentuale),

• activităţile de comerţ rata locurilor de muncă vacante a rămas constantă.

Ocupaţiile cele mai căutate de angajatori au fost:

ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice - grupa majoră 2 (0,92%)

operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse - grupa majoră 8 (0,88%).

Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă:

• corpul legislativ ai executivului,

• înalţi conducători ai administraţiei publice,

• conducători şi funcţionari superiori din unităţile economico-sociale şi politice - grupa majoră 1 (0,41%)

• meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor - grupa majoră 7 (0,48%).

În intervalul analizat, comparativ cu ultimul trimestru din 2010, în toate grupele majore de ocupaţii, rata locurilor de muncă vacante a crescut. Cea mai semnificativă majorare s-a evidenţiat în rândul operatorilor la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse - grupa majoră 8 (0,30 puncte procentuale). La polul opus s-au situat ocupaţiile din grupa majoră 1 (membri ai corpului legislativ ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţile economico-sociale şi politice) cu doar 0,09 puncte procentuale.

Descreşteri semnificative s-au manifestat în:

• ocupaţii de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice - grupa majoră 2 (-1,50 puncte procentuale),

• agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (-1,06 puncte procentuale).

Singura creştere faţă de primul trimestru al anului 2009 s-a înregistrat pentru operatorii la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse - grupa majoră 8 (0,06 puncte procentuale).

În profil teritorial, regiunea cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante a fost Nord-Est (1,17%), urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov (0,85%). Cele mai scăzute valori ale acestui indicator s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (0,34%), respectiv Nord-Vest (0,42%).

Faţă de trimestrul precedent, în toate regiunile ţării s-au înregistrat creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante, relativ apropiate ca valoare. Se detaşează însă regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru cu creşteri de 0,31, respectiv 0,22 puncte procentuale. Regiunea Nord-Vest a avut cea mai mică creştere şi anume 0,10 puncte procentuale.

În comparaţie cu trimestrul corespunzător al anului 2009, se constată o tendinţă descrescătoare, toate regiunile României înregistrând scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante. Cea mai semnificativă scădere s-a evidenţiat în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1,09 puncte procentuale). Prin contrast, regiunea Nord-Vest, a avut cea mai mică scădere faţă de primul trimestru al anului trecut (-0,27 puncte procentuale).