Cele mai vânate facultăţi ale Universităţii din Bucureşti. Afacerile, informatica şi limbile străine au fost în centrul atenţiei la admiterile din 2018

Din aproximativ 20.000 de studenţi care au încercat să obţină unu dintre cele circa 4.250 de locuri bugetate din cadrul Universităţii din Bucureşti, 15% au ales Facultatea de Matematică şi Informatică.

Facultatea de Administraţie şi Afaceri,  Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi de Facultatea de Matematică şi Informatică au fost cele mai căutate facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti anul acesta, cu câte opt, respectiv şapte candidaţi pe loc bugetat, potrivit unor date provizorii furnizate de reprezentanţii instituţiei. Admi­terea la cele 19 facultăţi din cadrul Univer­sităţii din Bucureşti - etapa de vară - a avut loc în perioada 6 -26 iulie 2018.

„Angajatorii cer absolvenţi ai facultăţilor din cadrul Universităţii din Bucureşti. Oamenii vin pentru că are prestigiu social ridicat, pentru că deschide oportunităţi foarte bune de angajare pe piaţa muncii prin specializare şi prin calitatea educaţiei. (...) Oricum ar evalua cineva Universitatea din Bucureşti, cred că cel mai bun răspuns este cel dat de piaţă, de beneficiari“, spune Marian Preda, preşedintele Senatului Universităţii din Bucureşti.

În etapa de vară a admiterilor pentru cursurile Universităţii din Bucureşti din anul universitar 2018/2019 s-au înscris circa 19.900 de persoane, total despre care preşedintele senatului spune că reprezintă o evoluţie pozitivă faţă de anul anterior.

„Per total avem mai mulţi înscrişi decât anul trecut, în condiţiile în care vor mai fi runde de admitere pentru locurile rămase sau la master pentru facultăţile care nu şi-au organizat admiterea şi pentru locurile rămase la cele unde s-a organizat.“

În ceea ce priveşte numărul de candidaţi pe loc, rezultatele preliminare ale admniterii arată că cea mai vânată facultate a fost Facultatea de Administraţie şi Afaceri cu 1.700 de candidaţi, reprezentând opt pe loc, însă din punctul de vedere al numărului total de înscrişi, cei mai mulţi au ales Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, unde au fost circa 3.200 de candidaţi (cu o concurenţă de 7 candidaţi pe locurile bugetate) şi Facultatea de Matematică şi Informatică unde au fost aproximativ 3.100 de candidaţi (tot cu o concurenţă de 7 candidaţi pe locuri bugetate).

Cea mai căutată specializare în această sesiune s-a remarcat a fi Tehnologia Informaţiior, specializare în cadrul Facultăţii de Matematică - Informatică, cu 1.500 de candidaţi pe doar 75 de locuri, reprezentând 20 de candidaţi pe loc, reflectând tendinţa din piaţa muncii, şi anume, preferinţa pentru sectorul IT. Mai mult, nevoia de forţă de muncă şi preţul ridicat pe care sunt dispuse companiile să îl plătească pentru oameni buni pe segmentele tehnice nu s-au regăsit doar la specializările legate de sectorul IT.

„Am avut o creştere a numărului de candidaţi şi la facultăţile tehnice, de exemplu, la chimie am avut 272 de candidaţi la buget pe 111 locuri, ceea ce reprezintă o creştere“, explică Marian Preda.

Top cinci preferinţe este încheiat de Facultatea de Drept şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială cu câte cinci candidaţi pe loc. De asemenea, anul acesta şi Facultatea de Geografie a atras peste cinci candidaţi pe loc, având 2.100 de candidaţi pe 384 de locuri bugetate.

Marian Preda consideră că „piaţa hotărăşte“ ce domenii de studiu sunt mai atractive şi consideră că rolul Universităţii este de a produce absolvenţi „nu ca să aibă o diplomă, ci pentru ca ei să fie angajaţi“. Mai mult, atrage atenţia asupra unui fenomen social ce are loc la nivelul sistemului educaţional din întreaga ţară.

„A fost lansată săptămâna trecută o şcoală de vară pe care asociaţia studenţilor Universităţii din Bucureşti o organizează pentru elevii de liceu din toată ţara, de clasa a 11-a. Ei vin şi participă 10 zile la diverse programe în cadrul Universităţii, precum simulări de cursuri şi alte activităţi. Dintre cei 180 de elevi care vin aici, sunt de peste tot din ţară şi am întrebat la un moment dat câţi sunt spre exemplu din Suceava, şi erau 15 de acolo. Eu mă întreb de ce nu sunt interesaţi de Universitatea din Suceava şi sunt interesaţi de Bucureşti. Eu presupun că sunt oportunităţi mai mari la angajare, că e un prestigiu mai ridicat şi estimează ei şanse mai bune la absolvire. (...) Se întâmplă la fel cu toate universităţile din topurile internaţionale, care au candidaţi mai mulţi, în timp ce cele judeţene au din ce în ce mai puţini candidaţi“, explică Preda.

alex.ciutacu@zf.ro