Centrul de Resurse Juridice: Modificarea noului Cod de procedură penală, o restrângere a drepturilor si libertăţilor persoanei

Potrivit CRJ, în varianta propusă de ordonanţa de urgenţă a guvernului (OUG) lansată sâmbătă în dezbatere publică, atunci când organul de urmărire penală este sesizat, acesta dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau necunoscut.

"Nu mai există niciun control asupra posibilelor cauze care să împiedice urmărirea penală, cum ar fi că fapta nu există. Pe scurt, în urma unui denunţ, întemaiat ori nu, cu privire la faptul că o persoană fie a săvârşit o infracţiune fie, şi mai grav, se pregăteşte să o săvârşească (este, la fel de posibil, să nu o săvârşească, iar pregătirea în sine nu este infracţiune), organul de urmarire penală deschide dosar penal cu privire la faptă, fără nicio verificare prealabilă", se arată în comunicatul emis miercuri de CRJ.

Reprezentanţii organizaţiei arată că, prin modificările propuse prin OUG, se va ajunge la situaţia de a avea un denunţ sau o plângere, urmate de o ordonanţă de începere a urmăririi penale faţă de faptă ori faţă de pregătirea săvârşirii unei fapte.

Acest lucru se întâmplă fără a exista o verificare prealabilă, fiind urmat de aplicarea unor tehnici speciale de supraveghere ori cercetare, timp în care fapta care se pregăteşte se poate comite sau nu.

Printre tehnicile de supraveghere se numără supravegherea video, audio sau fotografierea în spaţii private, care pot ajunge prin prelungiri succesive, la 120 de zile, semnalează CRJ.

"Justificarea publică că aceste mandate vor fi date de judecătorul de drepturi şi libertăţi nu atenuează cu nimic posibilele imixtiuni grave în viaţa persoanei, câtă vreme acestea vor fi permise de lege. (...) Pe scurt, se poate utiliza orice tehnică specială de supraveghere pentru fapte care nu constituie infracţiuni (pregătirea săvârşirii unei infracţiuni), dar care, dacă ar fi comise ar atrage o pedeapsă cu închisoare mai mare de 5 ani", se mai spune în comunicat.

În fapt, în propunerea de modificare a noului Cod de procedură penală s-au înlocuit actele premergătoare cu urmărirea penală in rem, arată CRJ.

Conducerea organizaţiei mai arată că noul Cod de procedură penală defineşte suspectul, la articolul 77, ca fiind persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. "Aici intervine problema, parchetul trebuind să obţină un minim probatoriu, altul decât cel rezultat din tehnicile speciale de supraveghere, cum ar fi folosirea investigatorilor sub acoperire. Numai după aceea (şi nu după aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect, cum susţine DNA) poate lucra cu tehnici speciale", apreciează CRJ.

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, sâmbătă, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificările aduse de acest proiect de OUG se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)".

Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat pe 31 ianuarie că Guvernul va aproba în 5 februarie mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.

Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte, şi nu faţă de persoane".

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, tot în 31 ianuarie, pentru MEDIAFAX, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanţe de urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal şi de procedură penală.