Ceremonie în Parcul Carol I pentru a marca centenarul depunerii osemintelor Ostaşului Necunoscut

Potrivit Primăriei Capitalei, participanţii vor întâmpina convoiul care aduce urna cu cei 10 săculeţi tricolori cu pământ sfânt din localităţile marilor bătălii din Primul Război Mondial.

La finalul oficierii serviciului religios, urna va fi depusă în rotonda Memorialului Eroilor Neamului, din imediata vecinătate a Mormântului Ostaşului Necunoscut.

Între orele 14.00 şi 20.00, vor avea loc şi alte activităţi unde vizitatorii pot admira o expoziţie de fotografie şi artefacte, pot viziona filmul documentar Ostaşul Necunoscut şi pot asista la exerciţii de tip drill team şi la un moment de schimbare a Gărzii de Onoare de la Mormântul Ostaşului Necunoscut.

De asemenea, în intervalul orar 20.00 – 21.00, pe esplanada Memorialului Eroilor Neamului din Parcul Carol I, Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale va susţine un concert, iar Primăria Municipiului Bucureşti, prin Monument For, va organiza un spectacol de lumini.

Mormântul Ostaşului Necunoscut este un simbol al sacrificiului soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă al Primului Război Mondial. România a fost printre primele state care a decis să inaugreze un monument dedicat ostaşilor neidentificaţi. Pentru alegerea soldatului necunoscut s-a hotărât ca, în luna mai a anului 1923, să fie exhumate osemintele a zece ostaşi anonimi care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă unde s-au dat marile bătălii: Mărăşeşti (Vrancea), Mărăşti (Vrancea), Oituz (Bacău), Tg.Ocna (Bacău), Leleşti (Gorj), Azuga (Prahova), satul Valea Plopilor-Bălăria (Comuna Ghimpaţi, Giurgiu), Topraisar (Constanţa), Ciucea (Cluj) şi Chişinău (Republica Moldova).

„Ceremonia desemnării osemintelor Ostaşului Necunoscut s-a desfăşurat la Mărăşeşti, în data de 14 mai 1923. Punctul culminant al acestui eveniment l-a avut în prim plan pe elevul militar Amilcar C. Săndulescu, premiant în clasa a I-a al Liceului Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova şi orfan de război, care a fost desemnat de Ministerul de Război să aleagă sicriul cu osemintele Ostaşului Necunoscut. În faţa celor zece sicrie de stejar, care conţineau rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă, orfanul de război l-a ales pe cel de-al patrulea, înaintea căruia a îngenunchiat şi a rostit cuvintele care aveau să intre în memoria colectivă: <Acesta este tatăl meu!>. Astfel, sicriul cu numărul 4 a devenit soldatul necunoscut al României, iar celelalte nouă sicrie au fost duse în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti şi îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923”, a transmis Primăria Capitalei.