Cererea lui Dan Voiculescu de a nu se mai prezenta la Poliţie în zilele de luni şi vineri, respinsă

Dan Voiculescu, aflat sub control judiciar în dosarul în care este cercetat pentru şantajarea unor oameni de afaceri, a cerut Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), la 30 iulie, înlocuirea acestei obligaţii cu cea alternativă de a se prezenta la organul de Poliţie ori de câte ori este chemat.

În motivarea cererii s-a arătat că dispoziţiile din Codul de procedură penală conferă organului de urmărire penală posibilitatea de a aplica una dintre cele două obligaţii alternative, aspect care ar rezulta din utilizarea de către legiuitor a conjuncţiei disjunctive "sau", respectiv că obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie după un program prestabilit nu este necesară şi proporţională raportat la scopul urmărit prin luarea măsurii, precizează DNA.

De asemenea, în solicitare s-a arătat că "datorită circumstanţelor cauzei, în principal mediatizarea excesivă a cazului, presa cunoaşte zilele şi orele la care trebuie să se prezinte în faţa organului de poliţie, aşa încât inculpatul ar fi expus public atunci când se prezintă la organul desemnat cu supravegherea, fapt care i-ar afecta iremediabil prezumţia de nevinovăţie, aşa cum aceasta este garantată de art. 4 din C.pr.pen., respectiv de art. 6 şi 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului".

DNA a anunţat, luni, că respinge solicitarea lui Voiculescu, pe motiv că aceasta este inadmisibilă.

"Potrivit art. 215 alin. 1 lit. c din C.pr.pen., inculpatului îi pot fi stabilite ca şi obligaţie să se prezinte 'la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat'. Din conţinutul ordonanţei de luare a măsurii preventive a controlului judiciar nu rezultă că s-a stabilit ca şi obligaţie pentru inculpat prezentarea la organul de poliţie desemnat cu supravegherea conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie, ci şi 'ori de câte ori este chemat' ", precizează DNA.

Ca atare, mai arată DNA, având în vedere că modificarea controlului judiciar presupune fie impunerea unor noi obligaţii, fie eliminarea unor obligaţii, fie înlocuirea unor obligaţii cu altele - ceea ce inculpatul nu a solicitat prin cerere, ci doar înlocuirea măsurii stabilite de organul de poliţie de a fi chemat în două zile pe săptămână cu măsura de a se prezenta la organele de poliţie ori de câte ori este chemat - precum şi faptul că din conţinutul dispoziţiilor art. 215 alin. 1 lit. c C.pr.pen. nu rezultă că este vorba de două obligaţii alternative care pot fi stabilite de procuror, cererea formulată de inculpat este inadmisibilă.

"Aceasta şi pentru faptul că legea nu prevede în sarcina procurorului decât obligaţia de a se prezenta la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, întocmirea programului de supraveghere sau solicitarea inculpatului de a se prezenta ori de câte ori este chemat fiind atribuţia funcţională exclusivă a organelor de poliţie. Din aceeaşi raţiune, a interpretării textului de lege menţionat mai sus, nu se poate considera că susţinerea inculpatului de încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, prin aceea că prezenţa sa în anumite zile la organele de poliţie, zile de care ar avea cunoştinţă şi reprezentanţii mass-media, este întemeiată", mai argumentează anchetatorii.

Dan Voiculescu a fost joi la DNA, în legătură cu această cerere. El a explicat că a făcut solicitarea invocând "expunerea excesivă", prin faptul că trebuie să meargă de două ori pe săptămână la Poliţie, care ar crea impresia că el este vinovat.

Tribunalul Bucureşti a respins, în 10 iulie, cererea lui Dan Voiculescu de ridicare a măsurii controlului judiciar, dispusă de procurorii anticorupţie în dosarul în care acesta este cercetat pentru şantaj, după ce ar fi ameninţat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei, că măsura controlului judiciar în cazul lui Dan Voiculescu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi necesară pentru a fi evitate presiunile pe care acesta le-ar putea face, în condiţiile în care este judecat pentru fapte similare.

Decizia tribunalului a fost contestată de Dan Voiculescu la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 24 iulie, a decis, joi, să sesizeze instanţa supremă în legătură cu această speţă.

Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată în cazul său, Dan Voiculescu spunea că nu îl deranjează să se prezinte la instanţă sau în faţa procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar este deranjat de faptul că trebuie să meargă în fiecare luni şi vineri la Poliţie şi că îl sună un poliţist să îl întrebe unde este şi ce face.

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, începând din 3 iulie, faţă de Dan Voiculescu, pentru "şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (şapte acte materiale)".

Potrivit ordonanţei de dispunere a controlului judiciar, Voiculescu "a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact - n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare".

Sub această ameninţare, susţin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia.

Nicolae Palfi, Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, şi Nelu Iordache ar fi - potrivit unor surse judiciare - oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

Din probele administrate în acest dosar rezultă că, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, Voiculescu, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării.

Dan Voiculescu este judecat în alte două dosare, pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, respectiv şantajarea fostului administrator al RCS&RDS Ioan Bendei.

În dosarul ICA, la 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.