Cererea lui Nicuşor Constantinescu de a fi judecat sub control judiciar pe cauţine, respinsă

Tribunalul Constanţa a respins, marţi, ca nefondată solicitarea lui Nicușor Constantinescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauţiune.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Constanţa în termen de 48 de ore de la comunicare.

De asemenea, Tribunalul Constanţa a mai constatat legalitatea şi temeinicia arestului preventiv în cazul lui Nicuşor Constantinescu.

Săptămâna trecută, la primul termen de la Tribunalul Constanţa în dosarul în care este judecat pentru nefinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, Nicuşor Constantinescu a spus în faţa instanţei că nu a fost citat la acest termen, ci a aflat despre proces de la avocat, precizând că faptele de care este incriminat nu sunt adevărate.

Constantinescu a solicitat un nou termen pentru a putea studia dosarul şi pentru a-şi pregăti apărarea, judecătoarea admiţându-i solicitarea.

Avocatul Marius Mocanu a cerut instanţei înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauţiune, printre argumentele invocate fiind şi acela că Nicuşor Constantinescu a primit în urmă cu trei ani neînceperea urmăririi penale pentru aceleaşi fapte în care este judecat în prezent.

De asemenea, procurorul DNA a cerut instanţei respingerea cererii de eliberare sub control judiciar pe cauţiune, dar şi constatarea temeiniciei şi legalităţii arestului preventiv.

Nicuşor Constantinescu a spus că doreşte să fie judecat în libertate deoarece trebuie să îşi continue radioterapia, iar aceasta nu poate fi făcută nici în sistemul penitenciar, nici în sistemului naţional de sănătate. El a susţinut că trebuie să-şi continue tratamentul în străinătate, cu încuviinţarea instanţei.

Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 17 decembrie.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de către procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că în perioada 2009 - noiembrie 2013 nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

În rechizitoriul procurorilor se arată că Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol "consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului".

Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, "posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate".

În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 nu a alocat niciun leu, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA. Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

”Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei”, mai arătau procurorii DNA.

Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

Nicuşor Constantinescu a stat mai multe luni în SUA, invocând faptul că nu poate călători cu avionul, întrucât se operase de cancer. În acest context, România a cerut autorităţilor americane extrădarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, însă solicitarea s-a lovit de un refuz. Ulterior, edilul suspendat a fost găsit în Turcia şi reţinut de autorităţile de acolo. O zi mai târziu, în 6 noiembrie, Constantinescu a revenit în ţară, fiind imediat preluat de poliţişti şi dus la Tribunalul Bucureşti, pentru confirmarea mandatului de arestare emis în lipsa sa.

În prezent, Nicuşor Constantinescu este încercerat la Spitalul Penitenciar Rahova.