Cerererile lui Stănculescu şi Chiţac de anulare a sentinţelor lor, respinse

Niciunul dintre cei doi condamnaţi nu a fost prezent, luni, în sala de judecată, Chiţac fiind eliberat din 29 decembrie 2008 pentru a fi suspus unor intervenţii chirurgicale, în timp ce Stănculescu aşteaptă marţi o decizie a instanţei militare privind o eventuală punere în libertate din considerente medicale.

La şedinţa de luni, avocaţii au invocat faptul că în faza de recrus a celor doi generali, aceştia nu au fost audiaţi, iar acest demers procedural ar fi trebuit îndeplinit. Procurorul a respins susţinerile avocaţilor, arătând că cei doi au fost audiaţi în primă instanţă.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins cererile în cazul generalilor, găsiţi vinovaţi pentru reprimarea manifestanţilor de la Timişoara în decembrie 1989.

Astfel, ei rămân cu sentinţele de condamnare la câte 15 ani de detenţie.

În 16 octombrie 2008, magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi. Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, adică de 15 ani, la care se va adăuga şi pedeapsa degradării militare.

Tot la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi Mihai Chiţac, pentru omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară. 

În perioada 17-20 decembrie 1989, la Timişoara, s-au înregistrat 72 de morţi şi 253 de răniţi, prin împuşcare. De asemenea, o femeie a fost călcată de tanc, pe Podul Decebal, iar alte 43 de persoane au fost bătute de către forţele de represiune.

Procesul revoluţiei de la Timişoara a început în aprilie 1998, în anul 2000 generalii Chiţac şi Stănculescu fiind condamnaţi la câte 15 ani de detenţie. Chiţac a fost încarcerat cinci luni, Stănculescu fiind dat în urmărire internaţională, întrucât nu era de găsit. În cazul lui Chiţac, magistraţii militari i-au înterupt executarea pedepsei pentru a fi operat la prostată, ceea ce nu s-a realizat, anterior fiind internat şi pentru afecţiuni cardiace. la scurt timp, Chiţac a fost eliberat.

Concret, după schimbarea puterii şi revenirea social-democraţilor la guvernare, în februarie 2001, procurorul general al României de atunci, Joiţa Tănase, a suspendat sentinţa de condamnare a generalilor şi a formulat recurs în anulare, astfel că procesul generalilor a fost rejudecat din motive de procedură, iar în 16 octombrie 2008, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât definitiv condamnarea generalilor la câte 15 ani de detenţie.

Cei doi au fost încarceraţi în aceeaşi zi, la scurt timp ei formulând cereri în instanţă de întrerupere a executării pedepselor din motive medicale.

Citeşte şi:

Mihai Chiţac a fost eliberat din Penitenciarul Spital Jilava

Instanţa a dispus efectuarea unei noi expertize în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu

EXCLUSIV: Generalii Stănculescu şi Chiţac pot fi trataţi în reţeaua sanitară a ANP

Chiţac şi Stănculescu rămân cu condamnările de 15 ani de închisoare