Becali vrea ca Vosganian să fie cercetat penal – VIDEO

Avocaţii lui Becali se mai plâng şi de faptul că procurorii nu le-au administrat nicio probă propusă şi că motivările acestora sunt lapidare şi fără fundament.

În prezent, în dosarul privind schimburile de terenuri dintre Gigi Becali şi MApN, care se află în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie sunt aşteptate rezultatele unor expertize imobiliare care trebuie să stabilească exact încadrările fâşiilor de pământ în raport de vecinătăţi.

În 14 octombrie 2008, procurorul care se ocupă de dosarul schimbului de terenuri dintre Ministerul Apărării şi Gigi Becali a decis că este necesară efectuarea unei noi expertize tehnice, din cauza unor neclarităţi privind datele tehnice ale terenului dat de Becali MApN.

Eleva care și-a bătut profesoara la o școală din Beclean, control judiciar

Atenționare MAE: Austria închide temporar 23 de puncte de frontieră cu Ungaria și Slovacia din cauza febrei aftoase

Prin noua expertiză tehnică se urmăreşte individualizarea suprafeţei de aproximativ 30 de hectare, din Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov, care a făcut obiectul schimbului de terenuri dintre MApN şi finanţatorul Stelei, Gigi Becali.

"Nu sunt stabilite corect vecinătăţile, sunt suprafeţe suprapuse şi nu s-a reuşit să se ajungă la o individualizare concretă şi corectă. Terenurile ce formează suprafaţa de 30 de hectare, care face obiectul schimbului, sunt terenuri cu cadastrele date peste cap. Prin această nouă expertiză se doreşte lămurirea acestei amestecături de cadastre", spunea surse judiciare.

Odată individualizată suprafaţa, trebuie făcută evaluarea terenului respectiv pentru a se constata dacă este echivalent cu terenul primit la schimb de Becali de la MApN.

Cele 30 de hectare sunt formate din terenuri achiziţionate de la mai multe persoane, potrivit surselor citate.

În acest dosar, Victor Babiuc – ministru al Apărării în perioada în care s-a făcut schimbul – este învinut, alături de 11 generali, dar şi oficiali ai MApN. Acuzaţiile care le sunt aduse se referă la abuz în serviciu în formă calificată. Tot în acest dosar a fost pus sub învinuire şi finanţatorul FC Steaua, Gigi Becali, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

În 27 februarie 2008, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc a fost audiat de procurorii anticorupţie, după ce conducerea DNA a cerut, în 19 septembrie 2007, Comisiei speciale de la Cotroceni aviz pentru declanşarea urmăririi penale împotriva fostului demnitar.

În 2 iunie 1999, Gigi Becali şi reprezentanţii Ministerului Apărării au semnat un proces-verbal prin care schimbau două suprafeţe de pământ. Becali ar fi primit de la MAp un teren de 20,9 hectare în zona Băneasa-Pipera, în schimbul unuia de 21,5 hectare în satul Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Deşi relativ egale ca suprafaţă, cele două terenuri ar avea valori disproporţionate, date de preţul de piaţă, se susţine în raportul oficial al MAp.

În timp ce, la Băneasa, metrul pătrat de pământ se vindea cu 20-25 de dolari, la Ştefăneşti preţul era de numai şase-şapte dolari. Diferenţa de preţ ar fi de aproximativ 3,3 milioane de dolari în favoarea lui Becali, care ar fi primit un teren în valoare de 4,7 milioane de dolari cedând unul de numai 1,4 milioane de dolari.

Din partea MApN, actul de schimb a fost semnat de locotenent-colonelul Aurel Iorga şi de căpitan-comandorul Petre Cristea, şeful UM 01877, care administra cele 20,9 hectare. Semnatarii susţin că schimbul între Armată şi Becali s-ar fi făcut la ordinul ministrului de la acea vreme, Victor Babiuc.

Pe de altă parte, generalul Constantin Stănăşilă, şeful Direcţiei Construcţii şi Domenii Militare din MApN, i-ar fi prezentat mai multe rapoarte lui Victor Babiuc (în perioada în care acesta era ministru), în care preciza utilitatea schimbului de terenuri dintre Becali şi minister. De asemenea, expertul Miron Turcu ar fi relevat, într-o expertiză făcută la cererea Ministerului, că terenurile ar avea aceeaşi valoare.

Raportul Corpului de Control al MAp releva că terenul a putut fi schimbat doar după ce a fost transferat din domeniul statului în domeniul privat, ceea ce ar constitui o ilegalitate.

Secţia Parchetelor Militare a fost sesizată în acest caz la 1 august 2001, de către Direcţia juridică a Ministerului Apărării Naţionale.

Iniţial, în acest caz, în mai 2006, colonelul magistrat Silvestru Boeru, de la Secţia Parchetelor Militare, a decis scoaterea de sub urmărire penală a lui Gigi Becali.

Soluţia a fost însă infirmată de şeful interimar al Secţiei Parchetelor Militare, generalul Dan Voinea. Acesta a decis redeschiderea dosarului şi trimiterea acestuia la DNA, pe motiv că valoarea prejudiciului produs este mai mare de un milion de euro, ceea ce intra în competenţa DNA.

Victor Babiuc a făcut plângere împotriva acestei soluţii, dar plângerea sa a fost respinsă de fostul procuror general adjunct de atunci, Gabriela Ghiţă (în prezent, cercetat de DNA pentru fraudarea examenului de promovare a procurorilor şefi-n.r.).

Astfel, dosarul a ajuns la Secţia militară a DNA, iar în iulie 2007, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale referitoare la necompetenţa procurorilor militari de a ancheta civili, cazul a fost preluat de către Secţia I a DNA de combatere a infracţiunilor de corupţie.

Instanţa supremă a amânat, miercuri, pentru 17 iunie, discuţiile pe o plângere făcută de Gigi Becali, prin avocatul său, împotriva fostului ministru Varujan Vosganian, pe care îl acuză de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Prin acelaşi document, avocatul Cătălin Dancu solicită daune morale de trei milioane de euro pentru prejudiciul pe care gestul fostului ministru i l-ar fi creat.

În documentul citat, Becali arată că prima plângere împotriva lui Vosganian a fost făcută la data de 21 septembrie 2007, la Parchet, când acesta avea calitatea de ministru al Economiei şi Finanţelor.

Becali îl acuză pe Varujan Vosganian că a semnat actele prin care Ministerul de Finanţe, s-a constituit parte civilă în dosarul în care finanţatorul este urmărit penal de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru un schimb de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

În plângerea adresată instanţei supreme, Becali arată că în dosarul schimburilor de terenuri dintre el şi MApN, Ministerul Finanţelor nu a dorit niciodată să se constituie parte civilă.

Astfel, "la data de 4 iunie 1999 printr-un reprezentant al UM 02523 Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale a perfectat în faţa notarului public un contract de schimb imobiliar cu partea vătămată George Becali, prin care a cedat suprafaţa de 20,9 hectare teren , respectiv 8,80 hectare teren în schimbul unei suprafeţe de 21,5847 hectare teren arabil , respectiv 9,36 hectare teren arabil", notează actul citat.

"Aşa cum se poate observa din toate actele existente în dosarul 194/P/2007, aflat pe rolul DNA, iniţial în dosarul 7/P/2001 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a tuturor învinuiţilor inclusiv a subsemnatului. În niciun moment Ministerul Economiei şi Finanţelor nu a înţeles să se constituie parte civilă în dosarul menţionat, lucru firesc având în vedere faptul că nu a existat niciun prejudiciu", se arată în plângerea finanţatorului Steaua.

În 15 mai 2006, în dosarul 7/P/2001 procurorul militar şef de atunci al Secţiei parchetelor Militare, Dan Voinea, a infirmat rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală în cazul Becali şi a dispus continuarea cercetărilor în dosarul privind schimburile de terenuri dintre MApN şi finanţatorul stelist.

Video Stirileprotv.ro

"În anul 2007, după cinci ani, în care nu s-a constatat vreun prejudiciu, domnul ministru Varujan Vosganian, înţelege ca în calitate de ministru al Economiei şi Finanţelor să aprobe şi să semneze constituirea de parte civilă în dosarul 194/P/2007, aflat pe rolul DNA. Apreciem că această constituire de parte civilă a ministerului, s-a facut abuziv, fără nici un temei legal, în acest sens vă solicităm să admiteţi prezenta plângere în vederea efectuării de cercetări faţă de numitul Varujan Vosganian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor", se arată în documentul citat.

Infracţiunea de abuz în serviciu constă în fapta funcţionarului public (sau funcţionarului) care în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare a intereselor legale ale unei persoane.

"Această infracţiune prezintă un pericol social deosebit, deoarece în materialitatea ei, constituie o încălcare a legalităţii în activitatea de serviciu, săvârşită chiar de acela care este obligat în virtutea calităţii sale să o apere. Îndatoririle de serviciu ale ministrului Vosganian, apreciem că au fost îndeplinite de către acesta în mod defectuos şi abuziv, cauzând astfel cu intenţie directă o vătămare a intereselor legale ale subsemnatului", se mai arată în plângerea lui Becali.

Mai mult, la dosarul de la DNA ar exista o adresă oficială a MApN prin care această înstituţie arată că "nu înţelege să se constituie parte civilă", dar şi faptul că Ministerul Economiei şi Finanţelor nu ar deţine niciun act de proprietate pe terenurile ce au format obiectul schimbului dintre finanţator şi MApN, motiv pentru care acest minister nu ar fi îndreptăţit să facă o astfel de solicitare, ca cea de constituire de parte civilă.

Becali l-a reclamat iniţial pe Vosganian la Parchet, care a decis închiderea cazului, soluţia fiind contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În plângerea făcută de Becali, acesta arată instanţei supreme că atât primul procuror care a analizat această reclamaţie, cât şi superiorul acestuia au dat soluţiile de neînceperea a urmăririi penale (NUP) faţă de Vosganian în mod formal, fără a analiza probele pe care acesta le-a prezentat Parchetului.

Citeşte mai multe…