Certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, emis în favoarea Roşia Montană Gold Corporation, a fost suspendat temporar

"Admite acţiunea. Respinge ca nefondate cererile de intervenţie accesorii. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare", se arată în hotărârea Tribunalului Suceava.

Potrivit unui comunicat remis, joi, MEDIAFAX de Gabriel Resources Ltd., certificatul de descărcare arheologică 9/2011 pentru masivul Cârnic rămâne valabil, întrucât decizia nu este irevocabilă şi poate fi atacată.

Acţiunea a fost înaintată pe 20 noiembrie 2013, de Centrul Independent pentru dezvoltarea resurselor de mediu, Asociaţia aurarilor Alburnus Maior Roşia Montană şi Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul".

Următoarea audiere în acest caz este programată la Tribunalul din Buzău, pe 10 februarie 2014.

Pe 9 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti a respins o cerere similară formulată de alte două ONG-uri într-un proces separat. Nici în acest caz decizia nu a fost irevocabilă.

Pe 14 iulie 2011, Direcţia de Cultură Alba a emis certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii emis în aceeaşi zi.

Ministerul Culturii a mai emis un certificat de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic în 2004, acesta fiind anulat în instanţă trei ani mai târziu, în urma acţiunii asociaţiei Alburnus Maior.

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se spunea în comunicatul ministerului din iulie 2011, în care era menţionat şi un plan în acest sens iniţiat de ministrul de atunci, Kelemen Hunor.

Pe 15 iulie 2011, a fost încheiat un protocol între Institutul Naţional al Patrimoniului şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), prin care compania aloca o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru restaurarea şi punerea în valoare a unor monumente, în condiţiile aprobării exploatării miniere.

Protocolul nu a fost făcut public până pe 21 octombrie 2013, când Ministerul Culturii a fost executat silit de ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei, după ce, printr-o sentinţă din 25 martie 2013, Tribunalul Bucureşti a obligat instituţia să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.

Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier.

Adversarii proiectului minier mai cer cer retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Din 1 septembrie 2013, în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.