Certificatul de urbanism va putea fi emis şi în format electronic

”Guvernul a modificat o serie de reglementări în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor, cu efect asupra mediului de afaceri, sprijinind accelerarea dezvoltării investiţiilor. Modificările propuse produc efecte pozitive şi în plan social, prin eliminarea disfuncţionalităţilor existente la nivelul administraţiei publice responsabile cu autorizarea construcţiilor şi prin reducerea mecanismelor de dezvoltare necontrolată a localităţilor. O modificare importantă o reprezintă introducerea posibilităţii de emitere a certificatului de urbanism în format electronic, documentul având aceeaşi valoare juridică cu certificatul de urbanism emis în format scriptic, cu condiţia ca la emiterea sau imprimarea pe hârtie a documentului cu semnătură electronică să fie adăugată şi semnătura olografă a semnatarilor autorizaţi prin lege”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

De asemenea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat de Executiv, toate autorităţile publice au obligaţia să asigure măsurile necesare primirii documentaţiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, avizelor sau acordurilor şi autorizaţiilor de construire sau desfiinţare în format electronic, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic.

Guvernul a modificat şi completat în acest sens Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, precum şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în scopul soluţionării problemelor legislative cu caracter de urgenţă care au fost semnalate în domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor prin intermediul studiilor realizate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu sprijinul Băncii Mondiale.

Obiectivul de simplificare a procedurilor administrative şi de reducere a costurilor aferente autorizării lucrărilor de construcţie, emiterea autorizaţiilor de construire în format electronic constituie o ţintă pe termen mediu, asumată conform reglementărilor europene.

”Noile prevederi converg totodată spre respectarea exigenţelor urbanistice şi de calitate în domeniul construcţiilor şi eliminarea riscurilor de corupţie, prin clarificări şi eliminarea unor suprapuneri sau lacune legislative care au generat deficienţe în posibilitatea de urmărire a cheltuirii banilor publici în condiţii de eficienţă şi eficacitate. De exemplu, este introdusă posibilitatea ca Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) să atace direct în instanţele de contencios documentaţiile de urbanism sau autorizaţiile de construire ilegale. În prezent, doar prefectul are această calitate, însă există situaţii în care aceştia nu dau curs sesizărilor ISC, iar controlul rămâne neeficace. Totodată, ordonanţa stabileşte obligaţia ca ISC să oprească lucrările pentru care se constată realizarea cu încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise. Odată cu dispunerea măsurii de oprire a executării lucrărilor se dispun şi măsuri de conservare a lucrărilor deja executate”, se mai arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, tot pentru reducerea corupţiei, a fost introdus caracterul public pentru documentaţiile de amenajarea teritoriului şi de urbanism care, odată aprobate, instituie reguli cu privire la construire atât de către sectorul public cât şi de cel privat şi la planificarea spaţială a investiţiilor publice. În plus, ordonanţa introduce votul motivat al consilierilor locali, pentru eliminarea posibilităţii ca votul pentru aprobarea documentaţiilor de urbanism să fie condiţionat de primirea de foloase necuvenite.

”Un element de noutate îl reprezintă stabilirea cuantumului amenzilor aplicate pentru faptele descrise ca fiind contravenţii, între 10.000 şi 50.000 de lei. De asemenea, sunt detaliate responsabilităţile şi faptele care constituie contravenţie, între care iniţierea sau aprobarea documentaţiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii care nu au autorizaţie de construire sau nu respectă prevederile autorizaţiei de construire, supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentaţii de urbanism incomplete, semnarea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism care conţin date eronate – dacă nu intră sub incidenţa legii penale, aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentaţiile de urbanism aprobate, modificarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism de către autorităţile locale fără reluarea procedurilor de avizare şi aprobare, precum şi nerespectarea prevederilor referitoare la informarea şi consultarea populaţiei. Pentru evitarea conflictelor de interese, membrii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi urbanism constituită la nivel local au obligaţia ca la începerea mandatului să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care se oblige ca, pe perioada mandatului, să nu încheie sau să nu execute contracte de achiziţii publice cu autoritatea publică locală/judeţeană din a căror comisie fac parte şi să se abţină la vot în cadrul procedurilor de avizare în cazul în care au participat la elaborarea unei documentaţii depuse spre avizare la comisia din care fac parte”, se menţionează în comunicat.

Potrivit documentului, pentru accelerarea investiţiilor, a fost eliminat conceptul de “aviz tacit”, care este neoperaţional, şi înlocuit cu o sancţiune pecuniară, în situaţia nerespectării termenelor de către emitenţii de avize care nu respectă termenul legale.

”ISC va putea amenda instituţiile care nu emit avizele în termene legale şi întârzie nejustificat investiţiile. Pe de altă parte, Guvernul a aprobat prelungirea de la 12 luni la cel mult 24 de luni perioada de valabilitate a autorizaţiilor de construire, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. Noul termen era necesar pentru corelarea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, existând cazuri în care, valabilitatea autorizaţiei expira până la finalizarea procedurilor de achiziţie publică. La rândul său, beneficiarul/investitorul are obligaţia de a notifica în legătură cu începerea lucrărilor autoritatea administraţiei publice emitente a autorizaţiei şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, inclusiv prin intermediul punctului de contact unic electronic, http://www.edirect.e-guvernare.ro/. În cazul proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport şi al amenajărilor hidrotehnice, autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament îşi menţin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv, până la semnarea procesului-verbal de recepţie finală, cu condiţia începerii lucrărilor în termen de 24 de luni de la data emiterii autorizaţiei de construire”, mai informează Executivul.

Actul normativ stabileşte totodată regimul aplicat în materie de urbanism şi autorizare a construcţiilor în cazul imobilelor situate în zone protejate, cu obiective specifice de conservare şi reabilitare a valorilor de patrimoniu.