În seara de Sfântul Nicolae se formază Cetele de Feciori, care se desfax de Sfântul Ioan, când are loc, la Făgăraş, Festivalul Cetelor de Feciori, ajuns deja la ediţia a XIII-a. În această zi se încheie, practic, obiceiurile şi tradiţiile specifice sărbătorilor de iarnă.
„Acest obicei se păstrează în toată Ţara Făgăraşului şi chiar am avut plăcuta surpriză, la parada cetelor, din ziua de Bobotează, să văd cete din sate de care nu mai ştiam că sunt. Sunt sate în mare parte depopulate, unde nu mai prea sunt tineri, dar ei merg la bunicii lor şi reconstituie obiceiul”, a spus Adrian Văluşescu, şef Serviciu Cultură şi Tradiţii, din cadrul Centrului Cultural Reduta din Braşov.
Conform obiceiului, ceata de feciori constituită în seara de Sfântul Nicolae este alcătuită din tineri de peste 18 ani, necăsătoriţi.
În seara de Sfântul Nicolae, fiecare ceată îşi alege vătaful mare, vătaful mic, casierul, responsabilul cu organizarea balurilor de Crăciun şi din seara de Sfântul Vasile, precum şi purtător de steag. Steagul este în fapt o prăjină decorată cu diverse ştergare cu cusături cu modele tradiţionale, iar acesta se aşază la poarta gazdei şi se ancorează foarte bine, pentru a nu fi furat de alţi tineri din afara cetelor de feciori.
Până în ajunul Crăciunului, tinerii din Cetele de feciori se întâlnesc la diverse gazde, unde învaţă colide. În ajun de Crăciun, ei merg la colindat începând cu casa primarului, a preotului, a fetelor nemăritate şi apoi merg în toate casele localnicilor.
De Crăciun, feciorii, îmbrăcaţi în costume populare, tinerii merg la Biserică şi participă la slujba de Crăciun, apoi colindă. În seara de Crăciun organizează şi Balul la Căminul Cultural, unde participă toată comunitatea.
După acest moment, cetele de feciori încep pregătirile pentru noaptea de 31 decembrie, când, din nou, merg la casa primarului, a preotului, a fetelor nemăritate şi apoi la restul localnicilor şi le fac urăturile.
În seara de Sfântul Vasile organizează un alt Bal.
Potrivit lui Adrian Văluşescu, obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în luna decembrie 2013.