- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
CGMB a aprobat planul lui Oprescu de reabilitare a râului Dâmboviţa. Vezi detaliile proiectului
Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, joi, planul primarului general de "reabilitare urbană a râului Dâmboviţa", păstrând costurile la acelaşi nivel, dar schimbând sursa de finanţare.
CGMB a aprobat planul lui Oprescu de reabilitare a râului Dâmboviţa. Vezi detaliile proiectului (Imagine: Ovidiu Micsik/Mediafax Foto)
În decembrie 2010, Oprescu propunea construirea unor panouri cu iederă şi iarbă pe malurile Dâmboviţei, care să fie apoi dotate cu ventilatoare, becuri şi panouri fotovoltaice, scopul fiind ameliorarea calităţii aerului şi "îmbunătăţirea micro-climatului" din jurul canalului râului.
Panourile propuse atunci erau prinse de mal în nişte suporturi fixe, la capătul celălalt urmând să se sprijine pe nişte "suporturi flotante", pe ele urmând să crească iarbă sau iederă. În funcţie de gradul de reprezentativitate al zonei din Bucureşti în care erau instalate, urma să fie aleasă şi dotarea panourilor.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Valdimir Putin s-ar confrunta cu o revoltă a armatei. Comandanții militari ruși refuză să-și trimită subordonații la atacuri
-
Coreea de Nord ar putea trimite şi mai multe trupe şi drone în Rusiei
-
Donald Trump a făcut o numire importantă în consiliul DOGE condus de Elon Musk
-
Avertismentul ministrului german al Apărării: Berlinul trebuie să fie pregătit pentru „războiul hibrid” al Rusiei
Vezi aici detaliile proiectului de reabilitare a râului Dâmboviţa.
"Soluţiile propuse au la bază o construcţie modulară de tip panou articulat la un capăt cu suporţi fixaţi pe mal şi sprijinit la celălalt capăt pe suporţi plutitori în albia râului", se arăta în documentul supus votului CGMB în decembrie 2010.
Ca dimensiuni, panourile ar fi trebuit să fie de două tipuri: unul special pentru zonele în care malul Dâmboviţei este înalt şi altul pentru zonele cu distanţă mai mică de la apă la coronamentul digului. Tehnic, soluţia presupunea ca fiecare panou să aibă un ventilator, nişte surse de iluminat, dar şi panouri fotovoltaice care să alimenteze sistemul cu energie.
"Originalitatea soluţiei tehnice constă în realizarea unei construcţii independente energetic prin plasarea unor panouri solare care alimentează micro-electropompe care ridică apa de la nivelul liber la partea superioară a modulelor, după care are loc irigarea prin cădere a volumului de pământ în care sunt aşezate plantele. În plus, această soluţie poate acumula suficientă energie pe timp de zi pentru a lumina nivelul apei pe timp de noapte. În acest context, proiectul îşi propune realizarea de spaţiu verde pe suprafeţele aferente taluzurilor râului Dâmboviţa", se mai arăta în documentaţia înaintată atunci CGMB.
Conform aceluiaşi document, în cele mai importante zone, panourile ar fi trebuit să aibă "ventilator transversal", "cordoane luminoase laterale şi orizontale deasupra luciului de apă", "panouri fotovoltaice", "sistem de irigare/udare a vegetaţiei tip gazon", "jeturi arteziene de apă", "jeturi laminare/luminoase de apă". În zonele "normale", panourile propuse ar fi avut doar "ventilator transversal", "cordoane luminoase", "panouri fotovoltaice şi "sistem de irigare/udare a vegetaţiei tip gazon", iar din zonele de interes scăzut dispărea şi sistemul de irigare a plantelor de pe panouri.
Consilierii municipali au respins, în 17 decembrie 2010, propunerea primarului Oprescu. Proiectul a fost repus din nou pe ordinea de zi a unei şedinţe CGMB, în februarie 2011, dar a fost din nou respins. În fine, proiectul a apărut pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de miercuri, 30 iunie, şi a fost aprobat.
Proiectul, care ar urma să fie realizat în cinci ani, va costa tot 97.054.070 de lei, cât era prevăzut în proiectul iniţial, total din care construcţia şi montajul panourilor cu vegetaţie ar urma să fie tot 19.943.530 de lei.
Diferenţa majoră în ceea ce priveşte costurile proiectului este aceea că, dacă în planul iniţial investiţia urma să fie suportată de municipalitate, acum ea ar trebui făcută 98 la sută din fonduri europene, doar două procente din costuri revenind în sarcina Primăriei Municipiului Bucureşti. În varianta din februarie, respinsă la acel moment, proiectul urma să fie finanţat 85 la sută din fonduri europene, doi la sută de la bugetul local şi 13 la sută din bugetul de stat.
În proiectul postat pe site-ul Primăriei Capitalei pentru şedinţa de joi a CGMB nu mai sunt prezentate toate elementele ce ţin de dotarea panourilor propuse. În acest document nu mai sunt trecute referirile la ventilatoare, la panouri fotovoltaice, la jeturi de apă, becuri sau sisteme de irigaţie.
Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei Capitalei au comunicat că proiectul are exact aceiaşi parametri, însă referirile la panouri fotovoltaice, la ventilatoare şi instalaţii de iluminat nu au mai fost incluse în proiectul postat pe site pentru şedinţa CGMB de joi.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
GANDUL.RO