Cheltuielile de protocol ale ministerelor şi instituţiilor publice din România cresc în 2012 cu 44%

"Convenţia despre păsăretul din zonele umede creşte bugetul de protocol al Ministerul Mediului cu 5.000 la sută", notează "Gândul".

Cifrele reies din analiza proiectelor bugetelor pentru anul viitor ale celor 50 de ordonatori principali de credite din România, adică miniştrii, şefii celorlalte instituţii ale administraţiei publice centrale, precum şi conducătorii instituţiilor publice autonome.

Potrivit legislaţiei, la capitolul "protocol şi reprezentare" sunt cuprinse cheltuieli cu mese festive, cocteiluri, cafea, apă, sucuri şi alte trataţii, cadouri pentru delegaţii străine şi alte cheltuieli, printre care cazarea delegaţiilor străine, drapele, coroane, flori, traduceri şi tipărituri. Limitele maxime în care pot fi făcute aceste cheltuieli depind de funcţia ocupată, miniştrii putând cheltui, pentru mese festive, de exemplu, mai mult decât un secretar de stat.

Potrivit "Gândul", Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului sunt campioni la bugetele de protocol.

Creşterea cu 44% a cheltuielilor cu protocolul în 2012 faţă de 2011 este explicată în special prin dublarea bugetului de "protocol şi reprezentare" de la Ministerul Afacerilor Externe, care ajunge în 2012 la 7.676.000 lei ( 1,76 milioane euro) şi prin creşterea cu 5.000% a cheltuielilor de protocol de la Ministerul Mediului, care sunt bugetate în 2012 la 5.954.000 lei (1,38 milioane euro).

Astfel că aproximativ jumătate din bugetul de protocol de anul viitor al instituţiilor publice, în sumă de 6,69 milioane euro, rezultă din bugetele MAE şi Ministerului Mediului, care au cele mai mari bugete de protocol în 2012, conform proiectelor bugetelor pe 2012.

Concret, în 2011 cei 50 de ordonatori principali de credite au avut un buget total de cheltuieli de protocol în valoare de 20.131 mii lei (4,63 milioane euro), iar pentru 2012 fondul total de protocol creşte cu 44%, la 29.072 mii lei (6,69 milioane euro).

"Gândul" menţionează că Administraţia Prezidenţială are la dispoziţie în 2011 un buget de "protocol şi reprezentare" în valoare de un milion de lei ( 232.558 euro), din care în primele nouă luni au fost cheltuiţi 704.000 lei. În 2012 bugetul de protocol al Administraţiei Prezidenţiale va avea aceeaşi valoare - un milion de lei - ca şi în 2011, potrivit proietului de buget pe 2012.

Pentru dineuri şi dejunuri oferite de preşedintele Traian Băsescu şefilor de stat sau guvern au fost cheltuiţi, în primele nouă luni, 154.240 lei, la rubrica "cocteiluri", apare observaţia "nu a fost cazul", iar pentru "cafea, apă, sucuri şi alte trataţii" au fost cheltuiţi 277.709 lei. Pentru cadourile oferite delegaţiilor străine Administraţia Prezidenţială a cheltuit în primele nouă luni 35.903 lei, în timp ce pentru cazarea delegaţiilor străine şi pentru drapele, coroane, flori, traduceri şi tipărituri au fost alocaţi 236.638 lei.

"Gândul" scrie şi despre cheltuielile de la MAE. În primele şase luni din 2011, cheltuielile propriu-zise pentru "protocol şi reprezentare" la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), s-au ridicat la 1,37 milioane de lei, majoritatea reprezentând cheltuieli făcute de misiunile diplomatice şi "Centrala MAE", iar restul de către Institutul Cultural Român, potrivit datelor furnizate gândul de Direcţia Comunicare şi Diplomaţie Publică din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

La întrebarea cum explică MAE dublarea în 2012 a cheltuielilor de la subtitlul "protocol şi reprezentare", până la 7.676.000 lei /potrivit proiectului de buget pe 2012/, de la 3.887.000 de lei în 2011, reprezentanţii MAE au explicat că "fondurile solicitate prin proiectul de buget pe anul 2012 la această categorie de cheltuieli au fost majorate în vederea acoperirii parţiale a cheltuielilor necesare pentru organizarea de evenimente precum Ziua Europei, EXPO Coreea 2012, sau Anul Culturii Române în Italia".

Pe de altă parte, "Gândul" a solicitat MAE detalierea cheltuielilor de protocol făcute în 2011, pe categorii - mese festive, cocteiluri, potrivit legislaţiei etc - însă în răspunsul primit se precizează despre "clasificaţia economică în forma extinsă" că "nu este obligatorie".

"Menţionăm că, potrivit Ordinului 1954 din 2005 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, cheltuielile solicitate sunt incluse generic în art. 20.30.02 "Protocol şi reprezentare". Clasificaţia economică în forma extinsă, pe categoriile solicitate nu este obligatorie", se arată în răspunsul primit de la MAE, la solicitarea defalcării sumelor cheltuite pentru protocol. "Majoritatea cheltuielilor de protocol şi reprezentare s-au înregistrat în a doua parte a anului (ex. Reuniunea Ambasadorilor, Ziua Naţională)", se mai arată în răspunsul trimis de MAE.

Cea mai mare creştere a sumei alocate pentru protocol în 2012 faţă de 2011, de 5.000%, până la 1,38 milioane de euro, este cea alocată Ministerului Mediului. "Pentru anul 2012 din suma totală propusă (5.954.000 lei), suma de 5.830.000 lei reprezintă fonduri alocate pentru organizarea la Bucureşti a celei de-a 11-a reuniuni a Conferinţei Părţilor Contractante la Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971", se arată în răspunsul primit de gândul de la Ministerul Mediului. Evenimentul va reuni delegaţii din 160 de ţări semnatare ale Convenţiei şi se va desfăşura în luna iulie 2012, pe parcursul a două săptămâni.

Datele detaliate furmizate de Ministerul Mediului arată că, de exemplu, la cea de-a 8-a reunine a comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor acordului dintre guvernul român şi guvernul republicii ungare privind cooperarea în domeniul protecţiei mediului, eveniment organizat timp de 2 zile în luna februarie, ministerul a cheltuit 2.489 de lei, din care 1980 de lei pentru mese festive, 286 de lei pentru cafea,apă, sucuri şi alte trataţii şi 223 de lei pentru cadourile delegaţiilor străine. În primele 6 luni ale anului 2011 Ministerul Mediului a cheltuit pentru "protocol şi reprezentare" suma de 12.966,93 lei.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) se află pe locul trei, după MAE şi Ministerul Mediului, după valoarea sumelor cheltuite pentru protocol. În 2012, SGG are alocate circa 5,7 milioane lei pentru protocol, cu 6.000 de lei mai puţin faţă de anul 2011. "Vă daţi seama că nu putem spune în buget câtă cola vom cumpăra. Gândim suma totală. SGG este instituţia cu cea mai înaltă reprezentare în stat, după preşedinţie. Este normal să avem un astfel de buget", a declarat pentru gândul Eugen Georgescu, secretar de stat SGG.

"Gândul" face o trecere în revistă a fondurilor de protocol şi reprezentare:

La Senat, fondul pentru protocol pentru anul viitor este de 480.000 de lei, la jumătate faţă de anul 2011. Fondul preşedintelui instituţiei este de 200.000 lei, adică tot atât cât a fost în 2011.

Pentru cheltuieli de protocol Camera Deputaţilor va avea de cheltuit 2 milioane de lei (460.000 euro), în scădere cu 9,74% comparativ cu 2012.

Potrivit proiectului de buget, Secretariatul General al Guvernului are în 2012 la acelaşi capitol alocaţi 5.752.000 de lei, aproape la fel ca şi în 2011.

La MAI, la subcapitolul protocol şi reprezentare sunt alocaţi 1.530.000 lei, în creştere cu 2,89% faţă de 2011.

Ministerul Agriculturii condus de Valeriu Tabără va trebui să se încadreze anul viitor, în ce priveşte cheltuielile de protocol, în suma de 90.000 de lei, în creştere cu 30% faţă de suma bugetată în 2011 în acelaşi scop.

Cheltuielile de protocol ale Ministerului Apărării Naţionale vor fi în 2012 de 1.293.000 de lei, faţă de 1.385.000 lei în 2011.

Ministerul Culturii va avea la dispoziţie anul viitor pentru protocol tot atâţia bani cât a avut şi în 2011, şi anume 40.000 de lei.

Ordonanţa 80 din 30 august 2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritatile si institutiile publice, aprobată prin legea 247 din 2002 şi modificată ulterior de mai multe ori reglementează modul în care autorităţile publice pot consuma banii prevăzuţi la "procotol şi reprezentare". Limitele maxime de cheltuieli pentru protocol au fost actualizate prin HG 1241 din 2004.

În plus, în fiecare an, fiecare ministru şi şef de instituţie publică are la dispoziţie un fond personal, de la bugetul de stat, sumele totale prevăzute pentru 2012 fiind în creştere uşoară, cu 2,55%, faţă de cele din 2011.

Astfel, fondul total aflat la dispoziţia conducătorilor celor 50 de instituţii publice însumează 1.886 mii lei (434.500 euro) în 2011 şi 1.934 mii lei (445.600 euro) în 2012.

Cel mai mare fond la dispoziţia unui conducător de instituţie publică este cel al premierului, în valoare de 500.000 de lei (115.000 euro) în 2012, echivalent cu cel bugetat pentru 2011.

Nici în 2010 şi nici în 2011 premierul Emil Boc nu a cheltuit nici un leu din acest fond personal, au asigurat reprezentanţii Biroului de presă al Guvernului, citaţi de "Gândul". "Conform prevederilor legale, începând cu anul 2010, fondul primului-ministru se aprobă anual prin buget, în limita sumei maxime de 500 mii lei. În anul 2011, în bugetul SGG s-a alocat suma de 500 mii lei, din care nu s-a cheltuit nimic, până în prezent", se arată în răspunsul primit de "Gândul" de la Departamentului de Comunicare şi al Purtătorului de Cuvânt al Guvernului.

Legislaţia prevede că din fondul la dispoziţia conducătorului instituţiei pot fi acordate, printre altele, ajutoare pentru cazuri sociale şi de boală, dar şi recompense şi stimulente acordate angajaţilor instituţiei.

În martie 2011, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la postul public de televiziune, că fondul aflat la dispoziţia primului ministru este un instrument "nedemocratic", creat în timpul lui Călin Popescu Tăriceanu, prin care se lasă la latitudinea şefului Guvernului cheltuirea discreţionară a unor sume "mult prea mari".

În 2010 premierul Emil Boc nu a cheltuit nici un leu din suma alocată în fondul său personal de la bugetul de stat, după cum se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Guvernului din ianuarie 2011. "Menţionăm că în anul 2008, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a avut la dispoziţie 1 milion de lei, din care a cheltuit 917.000 lei", se mai arăta în comunicatul Guvernului.

La rândul său, preşedintele Băsescu are la dispoziţie un fond personal de aproape trei ori mai mic decât cel al premierului Emil Boc, adică 170.000 de lei (39.000 euro).

"Dintr-un buget de 170.000 lei reprezentând «Fondul la dispoziţia Preşedintelui», până la data de 30.09.2011 au fost cheltuite sume în valoare de 78.700 lei pentru acoperirea solicitărilor transmise de cetăţeni, respectiv 102 cazuri sociale şi de boală", se arată în răspunsul primit de "Gândul" de la Administraţia Prezidenţială.

Pe locul doi ca valoare, după fondul premierului, se află fondul personal al preşedintelui Senatului - 200.000 de lei (46.000 euro) în 2011, echivalent cu cel din 2012 - urmat de cel al ministrului Administraţiei şi Internelor, cu aproximativ 41.300 euro.

Fondul personal al ministrului Agriculturii va fi în 2012 de 20.000 de lei, în creştere cu 150% faţă de anul anterior.

Dintre cei 50 de ordonatori principali de credite,19 instituţii nu şi-au prevăzut în proiectul de buget pe 2012 fonduri personale, între care se numără Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Apărării, Ministerul Finanţelor, Ministerul Culturii, SPP, CES, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, ANI, SRI, SIE.