Chiţac: "La canaliile astea le trebuie revoluţie? Lasă că le arătăm noi revoluţie"

În motivarea sentinţei de condamnare în procesul privind revoluţia de la Timişoara, dată marţi publicităţii de către instanţa supremă, judecătorii arată modul în care a acţionat generalul în rezervă Mihai Chiţac, în după-amiaza de 18 decembrie 1989, când, personal a deschis focul asupra a aproximativ o sută de manifestanţi.

"Mihai Chiţac s-a implicat în activitatea de reprimare a demonstranţilor, a făcut parte din structurile de conducere a acestei acţiuni, poziţie din care a acţionat cu exces de zel pentru aducerea la îndeplinire a ordinelor date de Nicolae Ceauşescu", consemnează judecătorii în motivarea sentinţei.

Astfel, citând din consemnările jurnalului de operaţiuni al Diviziei 18 mecanizată, magistraţii reţin că Mihai Chiţac a dat ordin să fie folosite gaze lacrimogene şi a cerut să se execute manevre pentru a nu permite formarea grupurilor de demonstranţi. "Mâine dimineaţă se vor folosi substanţe lacrimogene; să aibă toţi militarii mască contra gazelor" sau "Generalul Chiţac - către cordoanele bine concepute dar staţionare. Să se execute manevre pentru a nu permite formarea grupurilor de terorişti", sunt fragmente preluate de magistraţi în motivarea lor.

Mai mult, spun cei nouă magistraţi ai Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ), "prin activitatea desfăşurată şi prin ordinele date, inculpatul Chiţac Mihai a contribuit direct la reprimarea demonstranţilor adunaţi în faţa Catedralei, la data de 18 decembrie 1989".

În după-amiaza de 18 decembrie 1989, în faţa Catedralei din Timişoara s-au strâns aproximativ o sută persoane, printre care foarte mulţi tineri şi copii, având lumânări aprinse şi scandând lozinci împotriva regimului comunist. Manifestanţii erau paşnici şi nu s-au dedat la acte de violenţă, se mai arată în document.

"La ordinul lui Ion Coman (secretar CC al PCR-n.r.), Mihai Chiţac s-a deplasat la Catedrală în seara aceleiaşi zile, cu un autoturism ARO, însoţit de martorii Predonescu Nicolae şi Elek Gyula. În zona Catedralei, spre primărie, se afla un dispozitiv de militari de la UM 01233 Buziaş şi de la Batalionul de grăniceri Timişoara, iar vis-a-vis de Catedrală era dispozitivul D 1 al MI format din trupe de miliţie şi securitate. Militarii din zonă erau înarmaţi şi aveau cartuşe de război", se arată în actul citat.

Mihai Chiţac a fost "nemulţumit" de faptul că manifestanţii nu au fost împrăştiaţi din faţa Catedralei şi, având asupra sa un pistol mitralieră, s-a îndreptat spre Catedrală şi a tras foc automat asupra mulţimii aflată pe trepte, strigând: "La canaliile astea le trebuie revoluţie? Lasă că le arătăm noi revoluţie", consemnează judecătorii ICCJ în motivarea sentinţei.

În susţinerea acestor afirmaţii, magistraţii reţin declaraţiile martorilor oculari Cătălin Paul Marin, militar în termen la UM 01233 Buziaş. Audiat fiind în cursul procesului, martorul a arătat că nu îşi mai aminteşte dacă inculpatul Chiţac a tras foc automat asupra mulţimii aflată la Catedrală, însă şi-a menţinut declaraţia dată la 14 martie 1990, făcând precizarea că "atunci a spus adevărul, a dat de bună-voie acea declaraţie, nu a fost constrâns în vreun fel şi nu i s-a dictat conţinutul declaraţiei".

Declaraţia militarului Cătălin Marin nu este singura, ea legându-se cu declaraţiile date de martorilor oculari Iepure Ioan, Popa Cristian, Tămâian Ciprian - militari în termen la aceeaşi unitate militară şi Popa Gabriel Virgil, care au relatat aceleaşi fapte şi anume, că l-au văzut pe inculpatul Chiţac îndreptându-se cu un pistol mitralieră spre treptele Catedralei după care au auzit foc de armă automat.

La audiera din 5 decembrie 2006, martorul Gabriel Virgil Popa a spus că în declaraţia pe care a dat-o în 1990 şi care se află la dosarul de urmărire penală, a relatat "ceea ce a văzut personal, cât şi ceea ce a înţeles de la colegi", precum şi că asupra sa nu s-au exercitat presiuni şi nici nu i s-au făcut promisiuni pentru a da o astfel de declaraţie.

Judecătorii mai arată că în aceeaşi zi, la Catedrală, Mihai Chiţac a dat ordin să fie folosite grenadele lacrimogene pentru împrăştierea demonstranţilor şi să se tragă în aceştia.

Instanţa mai reţine declaraţia unui martor din dosar, potrivit căreia, "Chiţac l-a chemat pe maiorul Sucală la el şi i-a spus: «Tovarăşe maior, începând din momentul acesta eşti sub comanda mea şi dacă se va mai produce dezordine, vei trage în ţintele din faţă», imediat am auzit focuri de armă trase de maiorul Sucală şi de persoanele care erau în apropierea sa".

Căpitanul Ioan Gherman a auzit cum generalul Chiţac le ordona militarilor grăniceri să treacă la scotocirea Parcului central, să deschidă focul şi să reţină demonstranţii, se mai arată în motivare. "Generalul era agitat şi se exprima cu cuvintele «omorâţi-i pe cretinii ăştia, criminalii ăştia, că au distrus oraşul ăsta, ţara asta». Militarii au executat ordinul şi au deschis focul în parc" - se arată în declaraţia unui alt martor, reţinută de cei nouă judecători în motivarea sentinţei de condamnare.

În 18 decembrie 1989, inculpatul Mihai Chiţac l-a informat pe generalul Ştefan Guşă că la Catedrală au fost împuşcaţi 25 de oameni, din care 10-12 au murit, iar în parcul de lângă Catedrală au fost arestaţi demonstranţii şi duşi la penitenciar, iar în 21 decembrie 1989 Chiţac a dat citire decretului privind starea de necesitate, spunând la acea vreme că va recurge la măsuri extreme dacă demonstranţii nu se retrag.

Generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, în prezent în vârstă de 82 de ani, au fost condamnaţi de ICCJ la câte 15 ani de detenţie, în octombrie anul trecut, în aceeaşi zi fiind încarceraţi.

Citeşte şi:

Stănculescu şi Chiţac puteau să prevadă urmările folosirii muniţiei de război

Chiţac şi Stănculescu rămân cu condamnările de 15 ani de închisoare

Cerererile lui Stănculescu şi Chiţac de anulare a sentinţelor lor, respinse