Chiţac şi Stănculescu rămân cu condamnările de 15 ani de închisoare

În 22 martie 2004, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis – la 14 ani de la revoluţie – rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi de reprimarea revoluţionarilor din Timişoara. Instanţa supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnaţi la câte 15 ani de detenţie.

Cei doi au obţinut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joiţa Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare. Fostul procuror general al României susţinea că hotărârile Curţii Supreme de Justiţie, prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la câte opt ani de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, sunt netemeinice şi nelegale.

Acţiunea judiciară favorabilă generalilor era motivată, printre altele, prin faptul că expertiza medico-legală psihiatică privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stănculescu nu a fost efectuată în condiţiile prevăzute de lege (deşi internarea celui în cauză era obligatorie, acest lucru nu a fost respectat); actele de constatare a serviciilor medico-legale nu au fost examinate şi avizate de Comisia de control şi avizare a actelor medico-legale, iar actele medico-legale privitoare la Stănculescu nu au fost efectuate în condiţiile prevăzute de lege.

Tânărul urmărit pe kilometri întregi în Suceava, reținut. A primit și o amendă de peste 15.000 lei

Bebelușul dispărut din maternitatea din Bacău, găsit în locuința unei tinere de 19 ani

În 2 noiembrie 2005, judecătorii instanţei supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stănculescu, fapt ce a stârnit reacţii negative din partea părţilor civile şi vătămate prezente în sala de şedinţă, care au susţinut că, după atâţia ani de la producerea evenimentelor, o astfel de probă nu ar mai fi utilă.

În 30 ianuarie 2006, expertiza medico-legală efectuată lui Athanasie Stănculescu, la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" din Bucureşti, la cererea instanţei, arăta că generalul nu are tulburări de natură a-i modifica capacitatea psihică, situaţie în care acesta poate răspunde penal pentru faptele sale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins atât recursurile lui Chiţac şi Stănculescu, cât şi pe cel al Ministerului Apărării, menţinând decizia de condamnare a celor doi la câte 15 ani de închisoare. Sentinţa în acest dosar este definitivă.

Imediat după ce instanţa a anunţat respingerea recursurilor şi menţinerea deciziei de condamnare, generalul în rezervă Mihai Chiţac a părăsit sala de judecată.

Acesta a declarat că "a fost o mascaradă de proces", săvârşit cu încălcarea flagrantă a Codului de procedură penală atât în timpul urmăririi penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti.

Chiţac a mai spus că totul a fost "dictat din umbră" de un anume Constantinescu, fără a spune care este numele complet, precizând doar că nu este vorba de fostul preşedinte Emil Constantinescu.

Întrebat cum va proceda în continuare şi dacă se va prezenta singur la penitenciar, Chiţac a răspuns: "Facem cum spune legea".

"Ce credeţi, că o să plec din ţară? Rămâne să mă gândesc şi să văd cum o să procedez", a spus Chiţac.

Victor Athanasie Stănculescu nu a fost prezent la instanţa supremă în momentul pronunţării deciziei.

În 4 aprilie 2007, un complet de trei judecători al instanţei supreme a hotărât condamnarea la câte 15 ani de închisoare a celor doi generali în rezervă şi degradarea militară a lor, fiind găsiţi vinovaţi de acuzaţiile de omor deosebit de grav în dosarul revoluţiei de la Timişoara. Cei doi au făcut recurs împotriva hotărârii de condamnare a lor.