Chiţoiu: Reducerea CAS e un angajament clar, nu o promisiune

"Reducerea cotelor de contribuţii sociale, am angajat că actul normativ va fi pregătit în prima parte a acestui an, iar la misiunea pe care o vor avea în luna aprilie, atunci vom lua decizia de aprobare a actului normativ, cu aplicabilitate din semestrul al doilea al anului 2014. Deci, acesta este un angajament clar, ferm, nu o promisiune", a declarat ministrul de Finanţe.

El a menţionat că o reducerea a CAS în a doua jumătate a anului este condiţionată de un impact neutru pe bugetul de stat, fiind necesari pentru acest lucru aproximativ 1,9 miliarde de lei.

"Ce este condiţonat în document, este condiţionat de faptul că reducerea CAS trebuie să aibă un impact bugetar neutru, adică golul matematic pe care îl va avea reducerea CAS cu 5% în a doua parte a anului, respectiv 1,85 - 1,9 miliarde de lei, ăsta este impactul bugetar, să fie acoperit ori prin măsurile de îmbunătăţire a colectării care au început de acum şi de reducere a evaziunii şi a fraudei fiscal (...) printr-o îmbunătăţire a administrării veniturilor. De asemenea, putem să acoperim golurile din a doua parte a anului prin operarea unor tăieri de cheltuieli de la diverse capitole de cheltuieli care nu se cheltuiesc în anul respectiv", a mai explicat Chiţoiu.

El a precizat că în discuţiile cu FMI a fost identificat un gol de 6 miliarde de lei care a provenit din măsurile privind creşterea salariilor, indexarea pensiilor, alocarea de sume pe programe de investiţii şi majorarea cofinanţării pe fondurile europene.

Ministrul menţionat că "pentru reducerea CAS nu se vor impune alte impozite sau alte taxe".

De asemenea, el a fost întrebat dacă urmăreşte obiectivul reducerii CAS cu mandatul de ministru pe masă.

"Mandatul meu pe masă este pus la dispoziţie în orice moment, tot timpul, dar eu ca obiective de mandat nu am numai stimularea economiei şi creşterea economică din reducerea fiscalităţii şi reducerea CAS. Obiectivul meu de mandat, în primul rând, este de a îmbunătăţi colectarea veniturilor la bugetul de stat, a crea o legislaţie fiscală coerentă (...) şi de a reduce semnificativ evaziunea fiscal", a răspuns Chiţoiu.

Ulteior, el a fost întrebat din nou dacă, în situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru reducerea CAS, îşi va da demisia.

"Haideţi să ajungem în luna aprilie, nu la începutul semestrului doi", a replicat ministrul.

De asemenea, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că nu ar fi acceptat încheierea negocierilor cu FMI dacă nu era prevăzută reducerea CAS pentru anul viitor.

Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri, a anunţat premierul Victor Ponta.

"A fost tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile şi va exista în Memorandumul de înţelegere un angajament foarte clar de scădere semnificativă - şi din punctul nostru de vedere «semnificativ» este mai mult decât 3%, este 5%, care ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri conform studiilor - din al doilea semestru al anului, cu obligaţia din partea Guvernului de a identifica până la 1 iulie toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea CAS să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea altor fonduri sau reducerea de cheltuieli", a spus Ponta la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional.

El a arătat că reducerea CAS este un angajament politic asumat în numele Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi a prezentat ca sigură această diminuare.

Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a precizat că impactul financiar generat de reducerea CAS este calculat, pentru un interval de cinci luni din al doilea semestru al anului viitor, la două miliarde lei.

El a precizat totodată că reducerea CAS este prevăzută să fie aplicată la angajator, aşa cum a fost anunţat anterior.

Reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecţia bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile şi investiţiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoţită de lărgirea bazei şi măsuri fiscale de compensare, a declarat marţi şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter.

"Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să menţină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimenatre pentru salarii şi pensii şi alte investiţii, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găseşti o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piaţa muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare", a răspuns Andrea Schaechter.

Şeful misiunii FMI recunoaşte că România are o povară fiscală mare pe muncă şi autorităţile trebuie să reanalizeze sistemul, dar "cu mare grijă", pentru a evita o gaură în buget.

"În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenţie acest sistem, cât de mare este această povară (...) Am evidenţiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susţine economia românească (...) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit şi atunci se va putea implementa", a adăugat Schaechter.