Chiuariu: După trei ani şi jumătate, răzbunarea prostească a DNA continuă, toate actele sunt nule

"Mâine (miercuri-n.r.) începe, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul în aşa-numitul dosar «Poşta». Este de datoria mea, în calitate de deputat şi de fost ministru al Justiţiei, să aduc la cunoştinţa opiniei publice adevărul despre acest dosar. Am vrut să fac câteva precizări referitor la acest dosar, care e legat de numele meu într-un mod abuziv, fără nicio legătură cu realitatea faptelor", a afirmat, într-o conferinţă de presă de marţi, Tudor Chiuariu.

El a reamintit faptul că acest dosar a fost deschis, "cu o grabă vinovată", imediat după ce a cerut, în mai 2007, revocarea din funcţie a procurorului şef de al secţiei a II-a a DNA, Doru Ţuluş.

"Am spus atunci că fabricarea acestui dosar e o răzbunare prostească. După trei ani şi jumătate, răzbunarea prostească continuă. Toate actele efectuate în acest dosar împotriva mea sunt lovite de nulitate absolută", a afirmat fostul ministru al Justiţiei.

El a explicat că în mai 2007 a făcut o solicitare de revocare din funcţie a procurorului Ţuluş, iar la solicitarea sa Inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a făcut un control, în urma căruia s-au constatat: "deficienţe în organizarea, planificarea şi controlul activităţii, deficienţe ce pun în discuţie aptitudinile manageriale ale procurorului şef secţie Ţuluş".

"Drept răspuns Ţuluş mi-a deschis un dosar, aşa-zisul dosar «Poşta». Dosarul a fost ţinut în sertare trei ani şi jumătate şi redescoperit acum, când partidul de guvernământ, PDL, a dus ţara în prăpastie şi e nevoie mai mare să distragem atenţia de la problemele reale ale ţării, prin dosare fabricate reprezentanţilor Opoziţiei şi liderilor sindicali", a susţinut Chiuariu.

Fostul ministru a subliniat că ,"după toate regulile din justiţia unei ţări civilizate", Ţuluş "este incompatibil, nu poate fi imparţial cu privire la persoana sa şi ar fi trebuit să stea departe de acest dosar".

"După regulile procurorilor lui Băsescu, Ţuluş deschide acest dosar, supraveghează şi face acte în dosar şi-l finalizează, prin confirmarea rechizitoriului. E ca şi cum, după ce surprinzi în flagrant delict o persoană care încalcă legea, infractorul se transformă în poliţist şi-ţi face dosar penal", a spus Tudor Chiuariu.

Potrivit fostului ministru al Justiţiei, această situaţie, în fapt tragică, a atins comicul în martie 2009, când procurorul şef Ţuluş a desemnat-o să facă acte în dosar pe procuroarea Claudia Roşu (actuala soţie a magistratului-n.r.).

"Imediat am făcut o cerere de recuzare, prin care am cerut ca atât Ţuluş, cât şi Roşu să nu mai facă acte în dosar", a precizat Chiuariu, care a continuat citând din motivarea cererii de recuzare: "Doamna Claudia Roşu este într-o incompatibilitate evidentă în a efectua acte în orice cauză ce mă priveşte, având în vedere circumstanţele personale ale procuroarei. Astfel, este de notorietate că doamna Claudia Roşu are, de mai mulţi ani, o relaţie intimă cu procurorul Doru Florin Ţuluş, şeful secţiei a II-a a DNA".

În privinţa lui Ţuluş, Chiuariu a amintit faptul că, în calitate de ministru al Justiţiei, a făcut o cerere de revocare din funcţie, având în vedere "deficienţele în organizarea, planificarea şi controlul activităţii, deficienţe ce pun în discuţie aptitudinile manageriale ale procurorului şef secţie" - aşa cum au fost reţinute în raportul Inspecţiei Judiciare care a efectuat un control de fond la DNA - liberalul exprimându-şi public nemulţumirea, în repetate rânduri, faţă de activitatea anchetatorului.

De altfel, susţine Chiuariu, nu e singurul caz în care procurorul şef Ţuluş a procedat aşa, desemnând-o pe Roşu să facă urmărirea penală, cu încălcarea prevederilor legale. Practica redistribuirii cu încălcarea prevederilor legale a dosarelor de urmărire penală de către procurorul şef secţie Ţuluş, cu predilecţie către anumiţi procurori, între care procuroarea Roşu, a fost subliniată şi de Raportul controlului inspecţiei judiciare la DNA din 2007, a precizat Chiuariu.

"În faţa cererii mele de recuzare, procuroarea Roşu face o cerere de abţinere, recunoscând implicit că motivele recuzării sunt întemeiate. Şi ghiciţi cine aprobă cererea de abţinere a lui Roşu? Chiar Ţuluş - «motivul» abţinerii d-nei Roşu", a declarat Tudor Chiuariu, precizând că este o situaţie de "teatru absurd".

"Doamna Roşu e incompatibilă, din cauza relaţiei cu domnul Ţuluş. Dar domnul Ţuluş, care e cauza incompatibilităţii doamnei Roşu, nu e, la rândul lui, incompatibil", a arătat fostul ministru al Justiţiei.

Potrivit articolului 48, alineatul g, din Codul de procedură penală, judecătorul este incompatibil de a judeca dacă "există duşmănie între el, soţul sau una dintre rudele sale până la gradul al patrulea inclusiv şi una dintre părţi, soţul sau rudele acesteia până la gradul al treilea inclusiv". Acest text raportat la articolul 53 din Cpp se extinde şi asupra procurorului.

În opinia liberalului," reaua-credinţă a lui Ţuluş şi a acoliţilor lui" s-a concretizat în modul în care s-a desfăşurat urmărirea penală în cazul său.

"Fapta care mi se impută în acest caz este un aviz la o hotărâre de guvern. Un aviz este, aşa cum e sensul cuvântului şi în limba franceză, o părere. Ori nu poate fi ţinut cineva responsabil pentru o părere. Actul juridic care produce efecte juridice este Hotărârea de Guvern. Orice student în anul II la Drept ştie că o Hotărâre de Guvern nu poate fi adoptată de numai doi miniştri, învinuiţi în prezenta cauză, Guvernul României în funcţie la acea dată fiind format din 17 membri. O hotărâre de guvern se adoptă de către întreg Guvernul, şi nu de către doi miniştri", a explicat deputatul Chiuariu.

În continuare, politicianul a spus că "în lipsă de altceva", i se mai impută că a acordat acest aviz "«în regim de urgenţă», dat fiind că proiectul de HG respectiv a intrat în minister luni şi a ieşit marţi".

"Am depus la dosarul cauzei situaţia cu toate avizele acordate în mandatul meu la Ministerul Justiţiei, în total 151. Cele mai multe dintre avize, 76, adică jumătate, sunt intrate luni şi ieşite marţi, exact ca avizul în cauză. Alte 32 de avize au fost acordate şi mai rapid, au intrat luni şi au ieşit luni. Aşadar, argumentul «maximei urgenţe» nu stă în picioare, e contrazis de realitate", a arătat fostul ministru.

Liberalul a subliniat faptul că toate actele pe care s-a întemeiat avizarea de către el a respectivei HG sunt în continuare valabile, acte administrative şi acte autentice care se bucură de prezumţia de legalitate: certificatul de atestare a dreptului de proprietate a imobilului, proprietar fiind Poşta Română; adresa din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se confirma că imobilul respectiv nu este în proprietatea publică a statului; HG 317/1998, în care se precizează, la art. 3, că Poşta Română nu deţine imobile proprietate publică a statului şi că toate bunurile şi că toate bunurile aflate în patrimoniul Regiei Autonome Poşta Română trec în proprietatea Companiei Naţionale Poşta Română.

Tudor Chiuariu declară că, de altfel, chiar şi procurorul de caz recunoaşte, în rechizitoriu, că "din probe nu rezultă că cei doi învinuiţi (adică cei doi foşti miniştri trimişi în judecată) au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social" (al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, se asigură şi beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA".

În dosarul "Poşta", fostul ministru al Comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, şi fostul ministru al Justiţiei, Tudor Alexandru Chiuariu, sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

În acelaşi caz sunt judecaţi fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Mihai Toader Dan, care era şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada anilor 2005 - 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a Statului Român în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel societatea.

Primul termen de judecată al acestui proces are loc miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.