Cifra de afaceri a weed-shopurilor ar putea ajunge la 40 de milioane de euro

Potrivit deputatului Pirpiliu, un singur weedshop are un venit lunar de 70.000 de lei, iar în România există o sută de astfel de magazine, fără a contoriza magazinele online.

"În aprilie, erau undeva în jurul a o sută (magazine care comercializează plante cu efect halucinogen -n.r.). Pe internet n-am reuşit să le contorizăm. Tot de pe internet avem informaţia, de la un astfel de distribuitor, că vinde, pe lună, marfă de circa 70.000 de lei. Asta înseamnă, la o medie a 70 de lei produsul (...), o mie de porţii la un asemenea magazin, fie că e virtual, fie că e fizic. O mie ori o sută de magazine în aprilie înseamnă în jurul a 100.000 de consumatori, sau la o frecvenţă de trei consumuri pe lună, undeva la 30.000 (de consumatori pe lună - n.r.). (...) Numărul acestor magazine, din aprilie şi până acum, a crescut cu 60 la sută. De aici am putea ajunge şi la concluzia că şi consumul a ajuns acum între 50.000 şi 150.000 (de persoane - n.r.)", a declarat Pirpiliu.

Deputatul PDL a afirmat că, în luna martie, împreună cu deputaţii Cristian Petrescu şi Alin Popoviciu, a depus o propunere legislativă de completare a Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substaţelor şi preparatelor stupefiante psihotrope, prin care doreşte adăugarea a 16 substanţe pe lista celor controlate.

"Odată lansat, în martie, acest proiect şi înregistrat în Camera Deputaţilor ne-am lovit de birocraţia sistemului. L-am depus, până se înregistrează, ajunge în dezbatere la comisie, trebuie avize de la Consiliul Legislativ, a venit vacanţa, ne trezim în septembrie, probabil până îl iau în discuţie comisiile s-ar putea să ne trezim în decembrie", a spus Ştefan Pirpiliu.

El a afirmat că, însumată, cifra de afaceri a tuturor magazinelor care comercializează plante cu efect halucinogen ar putea ajunge, la sfârşitul anului, la 40 de milioane de euro.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie, cifra de afaceri era estimată, la nivelul anului, între 20 şi 25 de milioane de euro.

"Dacă se păstrează creşterea, probabil vom ajunge undeva la 30-40 de milioane de euro. Deci, iată că avem o cifră de afaceri care nu îngrijorează, dacă am fi vorbit de o afacere curată, care, într-un fel sau altul, n-ar fi adus prejudicii statului, cum aduce o astfel de comercializare de produse. S-ar putea ca statul, în timp, să cheltuiască 100 de milioane de euro pentru a rezolva efectul celor 40 de milioane produse de respectivii", a spus deputatul PDL, completând că adaosul comercial practicat de aceste magazine este de până la 300 la sută.

Ştefan Pirpiliu a declarat că nu a invitat la discuţia de la Timişoara reprezentanţi sau patroni ai unor magazine locale care comercializează substanţe halucinogene considerate legale.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, Horia Vermeşan, a declarat, în cadrul aceleiaşi discuţii, că, potrivit unui studiu făcut de instituţia pe care o conduce, cinci la sută din tinerii din Timiş consumă droguri.

"La ora actuală, un studiu făcut pe un eşantion mare de tineri - cam cinci la sută sunt consumatori. Odată ce intră pe tratamentul curativ, şansele de rezolvare ale acestor tineri sunt foarte mici. Iar mai mult decât atât, pentru noi, pentru sectorul sanitar, reprezintă nişte costuri", a spus Vermeşan, care nu a putut preciza la cât se ridică costul tratamentului unui dependent de droguri.

Vermeşan a menţionat că, în luna iunie, la Spitalul de Psihiatrie din localitatea Jebel, judeţul Timiş, s-a prezentat o singură persoană dependentă de droguri care a cerut să fie internată.

Potrivit proiectului legislativ iniţiat de cei trei deputaţi PDL, 16 substanţe şi plante cu efect halucinogen ar urma să intre pe lista substanţelor controlate. Acestea sunt: ketamina, salvia divinorum, ibogaina, kratom, ipomoea violacea, argyreia nervosa, nymphea caerula, BZP, mCPP, triflurometilfenil piperazină, gama-butirolactona, 1,4-butanediol, DOC, DOI, brom-benzidofuranil-isopropilamina şi nitrit de amil.