Cincisprezece arme furate de la UM Ciorogârla, găsite la casa bunicilor lui Eugen Preda

În cazul furtului armelor de la Ciorogârla, în 28 decembrie 2009, instanţa Tribunalului Bucureşti a decis arestarea a 14 persoane, toate fiind acuzate şi de trafic de droguri. Astfel, au primit mandate de arestare Eugen Preda, Alin Viorel Câcă, George Laurenţiu Dinu, Adrian Mincu, Marius Costea, Nicolae Alexandru Iordan, Marius Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu Chiriţă, Daniel Nicolae Stinghe, Dan Vasile Sandu, Adrian Ioan Marius Mustăţea, Mihai Ştefan Zugravu şi Gigel Gheorghe. Fratele lui Eugen Preda, Adrian Lucian Preda, reţinut şi el în acest caz, a fost lăsat liber, după ce judecătorul a respins propunerea procurorilor DIICOT în cazul acestuia.

În 16 martie 2010, anchetatorii au mai găsit, în zona Bâcu-Dragomireşti, încă o armă din lotul celor furate de la Ciorogârla.

În acest caz, ancheta autorităţilor române a fost începută în luna august 2009, după ce ofiţerii străini au capturat 55 şi, respectiv, 75 de kilograme de heroină în Turcia şi Bulgaria, ulterior cercetările fiind extinse în România. Autorităţile au stabilit că organizatorul grupării era Laurenţiu George Dinu, cel care plătea marfa şi contacta furnizorul din Turcia, apoi depozita heroina la Adrian Mincu. Destinaţia drogurilor era Europa de Vest, precizează sursa citată.

Cărăuşii drogurilor proveneau atât din Capitală, cât şi din alte judeţe, precum Sibiu, Neamţ, Braşov, şi primeau în jur de 50.000 de euro pentru fiecare transport. Eugen Preda ar fi fost cel care organiza întâlnirile dintre Laurenţiu George Dinu, Adrian Mincu şi cărăuşi, el ocupându-se şi cu recrutarea unora dintre aceştia.

Anchetatorii au descins, în 27 decembrie 2009, în 45 de locuri, fiind găsite 27 de arme din cele dispărute în martie 2009, de la unitatea militară din Ciorogârla.

Armele găsite în urma percheziţiilor sunt în stare de funcţionare şi nu au fost folosite până în prezent, fiind furate fără muniţia aferentă, declara inspectorul general al Poliţiei Române, Petre Tobă.

Pe de altă parte, în dosarul privind furtul armelor de la UM din Ciorogârla, în data de 2 martie 2009 au fost deferiţi justiţiei 11 militari.

În 20 ianuarie 2011, cei 11 militari judecaţi în dosarul furtului de arme de la Ciorogârla au fost condamnaţi de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti la pedepse cuprinse între şase luni şi 15 ani de închisoare, decizia putând fi contestată la instanţa superioară.

Instanţa militară a dispus ca cei trei militari care au fost acuzaţi de anchetatori şi de infracţiunea de furt să primească pedepsele cele mai grele, de 15 şi, respectiv 14 ani de închisoare. Astfel, Ion Tudorache, a primit 13 ani de închisoare pentru infracţiunea de furt, la care se adaugă doi ani spor de pedeapsă, iar Ion Petrică şi Ionuţ Gagea au fost condamnaţi la 13 ani, plus un an spor de pedeapsă.

În 2 martie 2009, 11 militari au fost trimişi în judecată în cazul furtului de arme de la unitatea militară din Ciorogârla, fiind acuzaţi de furt calificat, călcare de consemn şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Astfel, au fost trimişi în judecată, în stare de arest, sergentul Marius Tudorache - pentru furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, călcare de consemn şi instigare la această infracţiune, sergentul major Ionuţ Nicolae Gagea - pentru furt calificat, caporalul Ion Petrică - pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, caporalul Cristian Radu, soldatul Nicuşor Niţă, caporalul Marian Tudorache şi soldatul Marian Dinu. Totodată, au fost trimişi în judecată caporalul Constantin Marian Danciu, soldatul Daniel Gugea, soldatul Ştefan Stoilă şi sergentul Valerică Gavrilă - pentru călcare de consemn.

Cei şapte militari aflaţi în arest preventiv au fost eliberaţi în 23 decembrie 2009.

Potrivit procurorilor, militarii ce asigurau paza unităţii militare şi-au încălcat atribuţiile fie prin neverificarea existenţei şi integrităţii lacătelor de la depozitul de armament pe care îl aveau în pază şi apărare, la fiecare dintre cele două intrări în postul de santinelă, fie prin părăsirea postului de santinelă fără a fi schimbaţi în mod regulamentar într-un anumit interval de timp, fie prin neexecutarea serviciului de santinelă între anumite ore. Valoarea totală a armelor şi a obiectelor sustrase din depozitul de armament este de peste 34.500 de lei.