Cine e Krasikov, asasinul rus eliberat din închisoarea germană în cadrul schimbului de prizonieri

Crima, comisă la câteva minute de mers pe jos de parlament şi de biroul cancelarului de atunci Angela Merkel, a stârnit indignare în Germania, ceea ce a complicat încercările de a-l schimba cu lista tot mai lungă de prizonieri politici pe care Occidentul ar dori să-i elibereze din închisorile ruseşti, potrivit Reuters.

Judecătorul a calificat uciderea cetăţeanului georgian Zelimkhan Khangoshvili drept „terorism de stat”, adăugând că ordinul a venit aproape sigur de la Putin însuşi.

Printre dovezile pe care le-a citat pentru implicarea statului rus s-au numărat documentele oficiale ruseşti care conţineau o identitate falsă şi faptul că legea rusă îl împuterniceşte pe Putin să ordone uciderea duşmanilor de stat din străinătate.

Cele trei focuri trase cu un pistol Glock într-o zi însorită de august au fost considerate crimă „cu circumstanţe agravante deosebit de grave” – cea mai gravă condamnare posibilă în temeiul legislaţiei germane.

În special agravant a fost faptul că Khangoshvili renunţase de mult timp la orice luptă violentă pentru independenţa cecenă, a declarat judecătorul.

„Acesta nu a fost un act de autoapărare din partea Rusiei. Acesta nu a fost şi nu este altceva decât terorism de stat”, a declarat el. „Patru copii şi-au pierdut tatăl, doi fraţi pe fratele lor”.

Krasikov s-a născut în Kazahstan, pe atunci parte a Uniunii Sovietice, în 1965. El a lucrat pentru serviciul rus de securitate de stat FSB, unde, potrivit anchetatorilor cu sursă deschisă Bellingcat, a devenit un asasin specializat.

Condamnarea lui Krasikov în decembrie 2021 a declanşat expulzarea a doi dintre cei 101 diplomaţi care lucrau atunci în uriaşa ambasadă a Rusiei la Berlin. Numărul acestora a fost redus cu încă 50 după invazia Rusiei în Ucraina.

A intrat în Germania prin Franţa, cu acte false, sub numele de Vadim Sokolov. A fost arestat la câteva minute după ce a venit cu bicicleta în spatele lui Khangoshvili şi l-a împuşcat mortal; trecătorii l-au văzut schimbându-şi hainele, bărbierindu-şi barba şi aruncându-şi bicicleta într-un iaz şi au alertat poliţia.

În timp ce Krasikov a pledat nevinovat şi a susţinut că era de fapt Sokolov, un inginer în construcţii din Sankt Petersburg care vizita Berlinul ca turist, Putin i-a recunoscut implicit identitatea şi profesia. Anul trecut, fără a-l numi pe Krasikov, el a vorbit despre dorinţa sa de a asigura eliberarea cuiva care „a eliminat un bandit într-una dintre capitalele europene”.

Anchetatorii l-au identificat pe Krasikov cu ajutorul serviciilor de securitate ucrainene, care au reperat imagini cu un bărbat cu tatuaje identice – aparent ale unui demon purtând o coroană şi un şarpe – la a doua sa căsătorie, cu o femeie din oraşul ucrainean Harkov, în 2010.

Pe tot parcursul procesului său, acesta s-a străduit să nu recunoască instanţa, îndepărtându-şi adesea căştile care transmiteau interpretarea atunci când erau audiaţi martorii împotriva sa.

Pentru Germania, eliberarea sa este complexă din punct de vedere juridic, în special având în vedere gravitatea infracţiunii.

Specialiştii au sugerat că acesta ar putea fi eliberat în baza unui acord teoretic prin care să îşi ispăşească pedeapsa în Rusia, chiar dacă Kremlinul ar alege apoi să renunţe la acest lucru. Alternativ, procurorii ar putea declara că nu mai doresc ca sentinţa sa să fie executată.