Cine pierde pe schema regiunilor de dezvoltare şi cine vor fi viitorii "voievozi"

Opţiunea de a înfiinţa superjudeţe pe scheletul actualelor regiuni de dezvoltare încurcă în an preelectoral atât calculele oamenilor puterii, cât şi pe cele ale opoziţiei, care văd cum le scapă printre degete atât funcţii, dar mai ales bani. Ridică însă, în acelaşi timp, miza pentru o eventuală bătălie electorală dată pe coordonatele propuse de PDL. Din toate calculele cel mai prost iese PNL, scrie Gândul.

Bătălii între colegi şi aliaţi

Vehicule electorale până acum, prin rolul de decizie în ceea ce priveşte distribuţia resurselor financiare şi umane, cei peste 40 de şefi de consilii judeţene se văd, în scenariul prezentat de Emil Boc, nevoiţi să renunţe la influenţa lor în favoarea unui număr decidenţi restrâns drastic. Mai mult, bătălia se va muta în interiorul propriilor partide, deoarece topirea actualelor judeţe în regiunile de dezvoltare care le vor prelua atribuţiile îi pune în situaţia de a-şi disputa supremaţia în faţa colegilor mai vechi sau mai noi.

Varianta propusă de PDL pune cele mai mari probleme nou-născutei USL. Şi asta pentru că restrângerea la un număr de opt a consiliilor judeţene/regionale diminuează disponibilitatea PSD de a lăsa loc pe funcţii PNL, în condiţiile în care concurenţa în propriul partid va fi mult mai mare. De exemplu, în regiunea Sud-Est, tandemul de la Constanţa Radu Mazăre-Nicuşor Constantinescu şi-ar disputa influenţa cu baronul de Vrancea Marian Oprişan. Situaţia ar fi similară în regiunea Sud-Muntenia unde în competiţe ar intra personaje de calibrul lui Liviu Dragnea sau Constantin Nicolescu, lăsându-i practic fără şanse pe liberalii George Filipescu (Călăraşi) şi Dumitru Beianu (Giurgiu).

Situaţia nu este una tocmai roz nici pentru celelalte judeţe adjudecate de PNL. Astfel, şefia CJ Bihor deţinută în prezent de liberali ar putea fi uşor de pierdut într-o bătălie electorală pe regiunea Nord-Vest, unde PDL deţine controlul asupra judeţelor Bistriţa Năsăud, Cluj şi Maramureş. Situaţia este similară în regiunea vest, în care PDL şi-a adjudecat Timişul, Aradul şi Caraşul, enclavizând practic Hunedoara a PNL. La fel şi la Braşov care face parte din regiunea centru unde supremaţia este deţinută de UDMR prin Harghita, Covasna şi Mureş.

Compensaţiile sunt greu de obţinut. Odată cu puterea dată pe mâna a doar câtorva oameni, reversal medaliei îl reprezintă diminuarea numărului de funcţii, din schemă dispărând prefecţii, iar şefii serviciilor deconcentrate, monedă de schimb în alianţe fiind tranferaţi către primării.

Modificări legislative în cascadă

Greul nu se rezumă doar la aceste aspecte. Bătălia este şi una legislativă. Varianta propusă de PDL presupune modificarea multor acte normative, care au dat bătăi de cap politicienilor în parlament, fiind subiect de negociere la sânge. Primul pas ar fi legea din 1968 privind organizarea administrativ-teritorială şi cea privind dezvoltarea regională, după care la rând ar fi actul normativ referitor la administraţia publică locală, prin care ar trebui să se stabilească noua structură la nivel de judeţ, modul de alegere a şefilor consiliilor regionale, precum şi a consilierilor. Pe listă este şi legea statutului aleşilor locali şi cea a prefectului. Nu în ultimul rând trebuie luate la mână hotărârile de guvern privind organizarea ministerelor pentru a se decide la mâna cui ajung serviciile deconcentrate, dar şi legea finanţelor publice prin care se stabileşte cum sunt împărţiţi banii.