Indiferent de locul în care trăiesc în lume, indiferent de influenţele lor culturale sau familiale, în general, femeile sunt mai bune decât bărbaţii la empatizarea cu alte persoane, potrivit unui studiu publicat luni în revista PNAS.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie au declarat că studiul de acest gen este cel mai extins de până şi analizează o anumită formă de empatie - ceea ce oamenii de ştiinţă numesc „teoria minţii” sau „empatie cognitivă”.
Pe scurt, empatia cognitivă este atunci când o persoană este capabilă din punct de vedere intelectual să înţeleagă ce gândeşte sau simte o altă persoană şi este chiar capabilă să folosească aceste cunoştinţe pentru a prezice modul în care persoana respectivă va acţiona sau se va simţi în viitor. Astfel, dacă, de exemplu, o persoană vă spune că a avut o perioadă neplăcută cu familia în timpul vacanţei, o persoană cu empatie cognitivă va înţelege cum se simte acea perioadă neplăcută, punându-se în mod intelectual în locul celeilalte persoane, ca să spunem aşa.
Acest tip de empatie este diferită de empatia afectivă - sau emoţională - atunci când o persoană simte emoţiile alteia şi răspunde cu o reacţie sau o emoţie adecvată. De exemplu, dacă cineva plânge din cauza unei relaţii destrămate, o persoană cu empatie emoţională ar începe să se simtă şi ea tristă şi, ca urmare, ar simţi compasiune pentru acea persoană.
Ce arată studiul pe 306.000 de persoane din 57 de ţări
Pentru a realiza acest nou studiu, cercetătorii au folosit un test diferit - ceva numit „Reading the Mind in the Eyes Test”, sau pe scurt „Eyes Test”. Acesta ajută la măsurarea abilităţii unei persoane de a recunoaşte starea mentală sau emoţiile unei alte persoane.
Testul le cere participanţilor să se uite la fotografii ale zonei din jurul ochilor unei persoane. Persoana face un anumit tip de expresie facială, iar participantul la studiu trebuie să identifice ce gândeşte sau ce simte acea persoană dintr-un set de posibilităţi. Oamenii de ştiinţă vor folosi adesea acest test pentru a ajuta la determinarea dacă cineva are probleme mentale sau cognitive. Cercetările anterioare au arătat că persoanele cu autism, de exemplu, obţin adesea scoruri mai mici la aceste teste; la fel şi persoanele cu demenţă şi persoanele cu tulburări de alimentaţie, printre altele.
Pentru a vedea dacă există diferenţe culturale care au avut un impact asupra scorurilor de empatie, au fost colectate date de la echipe din întreaga lume. Autorii studiului au lucrat, în cadrul cercetării, la Universitatea Cambridge şi la Universitatea Harvard din Statele Unite, la Universitatea Bar-Ilan şi la Universitatea Haifa din Israel, precum şi în Italia, la IMT School for Advanced Studies Lucca.
Combinând rezultatele lor cu eşantioane mari de pe diferite platforme online, autorii studiului au reuşit să strângă rezultate de la aproape 306.000 de persoane din 57 de ţări, printre care Argentina, Croaţia, Egipt, India, Japonia şi Norvegia.
În 36 de ţări, femeile au obţinut, în medie, scoruri semnificativ mai mari decât bărbaţii în ceea ce priveşte empatia cognitivă. În 21 dintre ţări, scorurile femeilor şi bărbaţilor au fost similare. Nu a existat nici măcar o singură ţară în care bărbaţii să fi obţinut scoruri mai bune, în medie, decât femeile. Rezultatele s-au menţinut în opt limbi şi au fost consecvente pe tot parcursul vieţii, de la persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 70 de ani.
Empatia scade odată cu vârsta
Oamenii de ştiinţă au observat ceea ce autorul David M. Greenberg a numit un „declin superficial” al empatiei cognitive pe măsură ce oamenii îmbătrâneau.
„Acest declin superficial al empatiei ridică unele întrebări cu privire la factorii care contribuie la acest lucru”, a declarat Greenberg, psiholog şi cercetător la Universitatea Bar-Ilan şi la Universitatea Cambridge. Studiul nu a putut determina de ce are loc acest declin. Greenberg a spus că ar putea fi în parte biologic; poate că există schimbări hormonale care au loc în organism, sau ar putea fi ceva social sau de mediu care să influenţeze şi acest lucru.
De asemenea, studiul nu a putut explica de ce femeile au avut mult mai multă empatie cognitivă decât bărbaţii şi nici nu a putut vorbi despre diferenţele individuale dintre participanţi.
Studiul se bazează pe cercetări anterioare care au ajuns la aceeaşi concluzie: că femeile au scoruri mai mari de empatie cognitivă decât bărbaţii.
În unele dintre aceste studii anterioare, diferenţele dintre sexe în ceea ce priveşte empatia au fost uneori atribuite unor factori biolgici şi sociali.
Unele studii pe animale şi pe sugari arată, de asemenea, această diferenţă de sex în ceea ce priveşte empatia. Este posibil să existe căi genetice diferite care să stea la baza dezvoltării acestui tip de empatie la sexe diferite.
Înţelegerea diferenţelor de sex în ceea ce priveşte empatia ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine de ce anumite probleme de sănătate mintală afectează mai mult bărbaţii decât femeile. De asemenea, acest ultim studiu ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să dezvolte un sprijin mai bun pentru persoanele care ar putea avea dificultăţi în citirea expresiilor faciale, au declarat cercetătorii.
„Acest studiu demonstrează în mod clar o diferenţă de sex în mare măsură consecventă între ţări, limbi şi vârste”, a declarat într-un comunicat de presă Carrie Allison, co-autoare a studiului, care este directoare de Cercetare aplicată la Centrul de Cercetare a Autismului de la Universitatea Cambridge. „Acest lucru ridică noi întrebări pentru cercetări viitoare cu privire la factorii sociali şi biologici care pot contribui la diferenţa de sex observată în medie în ceea ce priveşte empatia cognitivă”.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.