Decizia a ajuns acum în mâinile Comisiei Europene, care are puterea de a autoriza introducerea aşa-numitelor alimente noi pe piaţa unică a UE.
Conform legislaţiei actuale a UE, orice aliment care nu a fost consumat „în mod semnificativ” înainte de mai 1997 este considerat a fi un aliment nou. Categoria cuprinde alimente din surse noi, substanţe noi utilizate în alimente şi noi modalităţi şi tehnologii de producere a alimentelor, relatează Euronews.
În cazul în care Comisia ajunge să acorde undă verde viermelui galben, consumatorii europeni vor putea găsi în curând ingredientul în unele produse alimentare, cum ar fi biscuiţi, componentele proteice şi feluri de mâncare pe bază de leguminoase.
Cu toate acestea, o aversiune adânc înrădăcinată faţă de insecte ar putea împiedica viermele de masă să fie primit în bucătăriile europene, cel puţin pe termen scurt.
Un studiu din 2020 al Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC) realizat în 11 ţări din UE a constatat că „în medie 10,3% dintre consumatori ar fi dispuşi să înlocuiască carnea cu insecte (76,8% nu, 12,9% nu sunt siguri)”.
Industria insectelor este încrezătoare că amprenta ecologică mai scăzută a insectelor, împreună cu beneficiile lor nutriţionale şi cererea tot mai mare de alimente bogate în proteine, vor împinge sectorul înainte în următorii ani.
Industria prezice că numărul europenilor care consumă alimente pe bază de insecte va creşte în următorul deceniu, ajungând la un total de 390 milioane până în 2030.