Ciorbea: Daunele solicitate de Ion Diaconescu nu acoperă prejudiciile pricinuite

"Noi facem tot ceea ce este posibil să obţinem măcar aceste sume care nu sunt de natură, în niciun caz, să acopere prejudiciul pricinuit. (Ion Diaconescu - n.r.) ne-a spus că intenţionează să îi doneze PNŢCD, altă parte unor organizaţii de binefacere, care luptă împotriva comunismului", declarat Victor Ciorbea, joi, pentru MEDIAFAX.

Ciorbea a adăugat că în ultimii ani a avut loc condamnarea comunismului de către instituţii internaţionale, de către Parlamentul European, alte instituţii europene, iar, apoi, de către diverse state europene între care şi România, "chiar dacă a fost mai mult sau mai puţin formală".

Victor Ciorbea a precizat că în baza acestei declaraţii a fost adoptată Legea 221/2009 care se referă la constatarea caracterului politic al acelor condamnări şi la acordarea de despăgubiri morale şi materiale pentru victimele holocaustului comunist.

"Această lege este în deplină concordanţă cu practica internaţională. La nivelul CEDO nu există încă o practică în materie, iar în România practica judecătorească este în curs de formare. Ne aflăm abia la începutul primelor acţiuni care sunt în curs de judecată sau urmează să fie soluţionate", a menţionat Ciorbea.

El a arătat că, în opinia sa, despăgubirile cerute nu acoperă cei 15 ani de temniţă grea şi doi ani de domiciliu obligatoriu, cum a fost cazul lui Ion Diaconescu.

Potrivit lui Ciorbea, Diaconescu a fost ţinut ani întregi cu două-trei rânduri de lanţuri, la temperaturi incredibil de joase, fără mâncare şi supus la bătăi cumplite, a muncit în condiţii de neimaginat în minele de plumb, a fost încarcerat şapte ani la izolare totală, având nevoie de 2-3 ani pentru a reînvăţa să vorbească.

El a dat, de asemenea, exemplul operaţiei de apendicită suferite în detenţie de Ion Diaconescu. "L-a operat un student începător la medicină, care era şi el întemniţat, cu o lingură ruptă, tăindu-i-se tot abdomenul şi căutându-i-se mai mult de trei ore apendicita care trebuia extirpată", a descris Victor Ciorbea traumele suferite de fostul preşedinte al PNŢCD.

El a admis că, în astfel de cazuri, nu există legislaţie cu privire la cuantumul acestor despăgubiri, nu există nici precedente şi nici practică judiciară.

"Am mers pe criterii subiective şi obiective, ţinându-se seama de viaţa care le-a fost furată acestor oameni şi pe care nu mai le-o poate reda nimeni, de ororile de neimaginat la care au fost supuşi, de regimul de exterminare", a explicat Victor Ciorbea.

"Orice sumă li s-ar da, chiar înzecită faţă de cea pe care am cerut-o noi, nu ar mai fi de natură să acopere prejudiciul şi răul făcut nu numai acestor oameni, ci şi societăţii româneşti în ansamblu, pentru că a fost decapitată de elitele intelectuale, de elitele politice şi morale", a subliniat el.

Victor Ciorbea a precizat că foştii deţinuţi politici au fost întemniţaţi în baza Legii 289 din august 1947 privind desfiinţarea organizaţiilor fasciste, pro-fasciste, militare şi paramilitare, care a fost abrogată abia în anul 2005.

"Luptătorii pentru unitatea naţională, pentru democraţie, libertate, pentru drepturile omului din acestă ţară au fost întemniţaţi şi introduşi în gulagul românesc pentru pretinsa apartenenţă la organizaţii fasciste sau teroriste", a declarat Ciorbea.