Ciurchea: Pregătim un amplu raport privind modul în care a funcţionat cardul de sănătate în mai

"În principiu, de la 1 august, cardul de sănătate va fi unicul instrument de validare a serviciilor medicale. Sistemul informatic va funcţiona doar dacă va exista o colaborare între autorităţi şi furnizorii de servicii medicale. După ce validăm serviciile oferite în luna mai, vom face o amplă comunicare, pe secţiuni, pe tipuri de furnizori de servicii: medicină de familie, ambulatoriu, spitale, furnizori de dispozitive, îngrijiri la domiciliu, absolut toate. Nu trecem numele pacientului, dar pe cel al furnizorului îl trecem", a explicat reprezentantul CNAS.

Ciurchea a mai spus că a încercat să rezolve problemele pe parcurs, pe măsură ce au fost semnalate de către furnizori, iar campania de informare pentru implementarea cardului de sănătate a lipsit pentru că "nu au fost resurse".

Potrivit preşedintelui CNAS, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sunt între 13.000 şi 14.000 de carduri pe care asiguraţii nu s-au dus să le ridice, deşi au primit mesaje SMS în acest sens.

Ciruchea a făcut aceste precizări după ce vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România, Mircea Cinteză, a spus, vineri, că sistemul informatic nu funcţionează bine, dă erori şi se blochează

"Sistemul electronic pe care tocmai l-am introdus nu funcţionează bine. Nu răspunde la timp, răspunde cu greşeli, se blochează cardul. Aici este o problemă de IT a celor care au inventat sistemul. CNAS spune că funcţionează, medicii spun că nu funcţionează. Ideea ar fi că trebuie să existe un punct de vedere, un raport între CNAS, pe de o parte, sau CNAS şi MS şi cei care efectuează lucrul acesta: medici, farmaciştii, medicii de laborator pentru că ştim bine acest sistem a fost făcut pentru administraţie, nu ajută cu nimic pacientul şi îl încurcă pe medic. Mesajul nostru este că trebuie să existe un triumvirat minister - CNAS şi cei care aplică sistemul care să facă un raport lunar scurt pe problemele care există", a susţinut Cinteză.

El a mai semnalat faptul că nu există o regulă prin care tratamentele noi să fie luate în considerare pentru decontare.

"La noi nu există o regulă prin care marile inovaţii să fie luate în considerare pentru decontare. Medicamentele ieftine nu se găsesc pe piaţă pentru că distribuitorii nu mai sunt interesaţi de aducerea lor şi renunţă. Multe medicamente ieftine sunt însă vitale", a spus vicepreşedintele CMR

Potrivit lui Cinteză, compania naţională Unifarm ar trebui să fie obligată să asigure medicamentele ieftine care au dispărut de pe piaţa românească şi care erau administrate în cazul bolilor cardiovasculare, neurologice, gastro-intestinale şi psihiatrice.

"Unifarm ar trebui să fie obligat la o listă de medicamente ieftine, care nu mai există pe piaţă pentru că distribuitorii nu le mai aduc nefiind profitabile, să fie obligat să le asigure, pentru că altfel se pierd vieţi şi este vina noastră. În unele cazuri medicamentele vin mai târziu cu preţul de cinci ori mai mare decât preţul iniţial pe care îl oferiseră şi soluţia birocratică durează iar uneori bolile nu aşteaptă", a adăugat Cinteză.