CJ Suceava transformă o parte din Centrul Economic Bucovina în terminal pentru Aeroportul Suceava

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a prezentat, vineri, într-o conferinţă de presă organizată la Centrul Economic Bucovina-Suceava (CEBS), proiectul care presupune transformarea acestuia în terminal internaţional pentru aeroport.

Astfel, pavilionul expoziţional al CEBS, cu o suprafaţă desfăşurată de circa 4.500 de metri pătraţi, va fi amenajat ca terminal pentru plecări, urmând ca la parter să fie amplasate ghişeele companiilor aeriene, zona de check-in, filtrul de securitate, la primul etaj va fi amenajată o zonă de magazine duty free, cafenele şi restaurante, iar la al doilea etaj vor fi birouri administrative, în timp ce două din cele opt pavilioane ale parcului industrial vor fi amenajate ca terminal de sosiri, iar alte două pavilioane ca terminal cargo.

Din actualul pavilion expoziţional se va amenaja, la primul etaj, o structură pentru plecări cu cel puţin două porţi, prin structură de burduf, urmând ca pasagerii să fie coborâţi spre autobuz, de unde, pe o cale de acces securizată cu gard, pe o lungime de 300 de metri, vor fi conduşi până la platforma unde sunt avioanele.

"Suntem singurul aeroport din România care îşi încheie lucrările de modernizare, dar poate să meargă mai departe cu dezvoltarea", a spus Nechifor, care susţine că dinamica unui aeroport este mult mai mare, iar Suceava poate spune că are aeroportul cel mai modern, cu cea mai nouă tehnologie pentru zboruri.

El a arătat că execuţia proiectului de modernizare a aeroportului este realizată 94 la sută şi se va încheia în 25 octombrie.

Potrivit acestuia, lipsa de spaţii de procesare a pasagerilor este una acută, iar transformarea unei mari părţi din CEBS în terminal este cea mai bună soluţie, din punctul de vedere al costurilor.

"Anul viitor vom avea un terminal nou", a spus Nechifor, care a menţionat că CEBS este în proprietatea CJ Suceava şi vor fi transferate imobilele necesare în administrarea Aeroportului Suceava.

Potrivit acestuia, CJ Suceava urmează să decidă dacă lucrările de amenajare vor fi făcute din bugetul propriu, ori dacă zona respectivă va fi concesionată, prin licitaţie internaţională, unui operator care să amenajeze o bază aeriană proprie.

"Odată cu încheierea lucrărilor la aeroport, în 25 octombrie, vom demara şi această procedură", a spus Nechifor.

El a subliniat că este necesară o asemenea abordare a situaţiei, pentru că zona de zbor internaţională presupune avioane destul de mari, iar companiile comandă avioane de circa două sute de locuri.

"Să procesezi 200 de pasageri în circa o oră este extrem de dificil în condiţiile actuale şi de pe Iaşi, Bacău sau Suceava", a spus Nechifor, care susţine că CEBS se pliază foarte bine pe structura de terminal internaţional.

El a menţionat că actualul terminal, care are o suprafaţă de circa 1.000 de metri pătraţi, va fi folosit pentru cursele interne, cursele charter şi cele VIP.

Preşedintele CJ Suceava a explicat că s-a luat decizia ca investiţia în noul terminal să fie începută cât mai curând pentru că încă există posibilitatea legală ca CJ Suceava să poată finanţa aeroportul.

El a spus că, dacă se trece de 200.000 de pasageri anual, orice subvenţie alocată de CJ Suceava aeroportului este considerată ajutor de stat.

"Suntem încă în situaţia în care, anul viitor, să avem sub 200.000 de pasageri pe an şi să putem finanţa legal. De asta anul viitor va trebui să construim ce ne propunem, pentru că anul viitor nu vom avea 200.000 de pasageri", a spus Nechifor.

El a menţionat că un terminal nou de circa 6.000 de metri pătraţi poate să coste 10 milioane de euro, iar CEBS se poate transforma în terminal cu mici modificări de arhitectură şi costuri minime.

Nechifor a mai anunţat că, din 20 septembrie, noul turn de control va fi pus la dispoziţia Romatsa pentru instalarea echipamentelor, urmând să fie montat sistemul de aterizare ILS, de categoria a doua, care furnizează informaţii până la înălţimea de 15 metri deasupra pragului pistei sau chiar mai puţin, dar şi, în premieră pentru un aeroport din România, o unitate de aterizare pe baza GPS.

Majoritatea spaţiilor CEBS, inaugurat în noiembrie 2006, sunt în prezent nefolosite.

Investiţia a costat 5 milioane de euro, din care circa 3,2 milioane de euro a reprezentat contribuţia UE prin Phare, 1,2 milioane de euro a fost contribuţia Guvernului României, iar 655.000 de euro a fost contribuţia CJ Suceava.

Pentru construirea Centrului Economic "Bucovina", Consiliul Judeţean Suceava a pus la dispoziţie un teren de 13,75 hectare, în imediata apropiere a Aeroportului Suceava, dar proiectul s-a realizat pe un perimetru de circa cinci hectare din acest teren. În total, obiectivul are o suprafaţă desfăşurată de 10.014 metri pătraţi şi o suprafaţă construită de 6.574 de metri pătraţi.

În cadrul acestuia, Centrul expoziţional are o suprafaţă construită de 1.950 de metri pătraţi şi una desfăşurată de 4.510 metri pătraţi, cele opt clădiri ale parcului industrial se întind fiecare pe o suprafaţă construită de 523 de metri pătraţi, iar incubatorul de afaceri are 440 de metri pătraţi şi o suprafaţă desfăşurată de 1.306 metri pătraţi.

Centrul expoziţional şi patru din cele opt pavilioane din parcul industrial vor fi transferate Aeroportului Suceava, în timp ce celelalte patru pavilioane şi incubatorul de afaceri rămân în proprietatea şi administrarea CJ Suceava.

Aeroportul Suceava a fost închis pentru modernizare începând din 13 ianuarie 2014, lucrările fiind realizate printr-un proiect de 105 milioane de lei, din fonduri europene.

Lucrările de modernizare la aeroport sunt realizate prin trei proiecte, unul finanţat de Romatsa, care instalează aparatura de control şi trafic aerian, unul de modernizare a pistei şi a sistemului de balizaj, finanţat de Uniunea Europeană, şi un proiect de modernizare a aerogării, cu fondurile Consiliului Judeţean.

Prin proiectul cu finanţare europeană asigurat prin POS-Transporturi s-au modernizat pista de rulare, balizajul, s-a construit un nou turn de control şi a fost pregătit terenul în vederea amplasării sistemului de navigaţie.