- Home
- Social
- BUCUREŞTI, (11.11.2014, 13:49)
- Aurelia Alexa
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
CJUE: Statele UE pot refuza să acorde ajutor social străinilor care vin doar pentru aceste prestaţii. Decizia vizează un caz în care sunt implicaţi doi români
Un stat membru al Uniunii Europene trebuie să aibă posibilitatea să refuze acordarea de ajutoare sociale pentru cetăţenii care nu muncesc şi vin dintr-o altă ţară doar pentru a obţine prestaţii sociale, a stabilit, marţi, CJUE, sesizată într-o cauză cu români, de la o instanţă din Germania.
Urmărește
698 afișări
CJUE: Statele UE pot refuza să acorde ajutor social străinilor care vin doar pentru aceste prestaţii (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, răspunzând la întrebările adresate de Tribunalul Social din Leipzig - Germania, într-o cauză cu români, că orice stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a refuza să ofere prestaţii sociale pentru cetăţenii care nu muncesc şi care se folosesc de libertatea de circulaţie doar pentru a obţine ajutorul social al unui alt stat membru.
În Germania, străinii care vin pentru a obţine ajutorul social sau al căror drept de şedere decurge din unicul obiectiv al căutării unui loc de muncă sunt excluşi de la prestaţiile asigurării de bază, care urmăresc în special asigurarea subzistenţei beneficiarilor.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Melania Trump nu respectă tradiţia: Prima doamnă nu se va întâlni cu Jill Biden la Casa Albă
-
Wizz Air, rută nouă spre Chişinău şi mai multe zboruri din România
-
Cu o pizza pe masă, Nicuşor Dan le arată bucureştenilor unde se duc banii oraşului
-
Canada, bogată în zăcăminte de uraniu, ar putea deveni o „superputere” nucleară
Tribunalul Social din Leipzig a fost sesizat cu un litigiu între doi resortisanţi români, Elisabeta Dano şi fiul său Florin, şi Jobcenter Leipzig, care a refuzat să le acorde prestaţii ale asigurării de bază, a precizat CJUE.
Autorităţile germane au precizat că Elisabeta Dano nu a intrat în Germania pentru a căuta un loc de muncă şi, deşi a solicitat prestaţiile asigurării de bază rezervate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, reiese din dosar că aceasta nu era în căutarea unui loc de muncă.
"Nu are nicio calificare profesională şi până în prezent nu a exercitat o activitate profesională nici în Germania, nici în România. Ea şi fiul său locuiesc cel puţin din luna noiembrie 2010 în Germania, la o soră a doamnei Dano, care le asigură hrana. Doamna Dano primeşte pentru fiul său alocaţie de stat pentru copii în cuantum de 184 de euro, precum şi un avans din pensia alimentară în cuantum de 133 de euro pe lună. Aceste prestaţii nu fac obiectul prezentei cauze", se arată în documentele transmise CJUE.
Ca răspuns la întrebările adresate de Tribunalul Social din Leipzig, CJUE statuează, prin hotărârea de marţi, că pentru a putea avea acces la anumite prestaţii sociale, resortisanţii altor state membre nu pot pretinde o egalitate de tratament cu cei ai statului gazdă decât dacă şederea lor respectă condiţiile Directivei "cetăţean al Uniunii".
În această privinţă, Curtea aminteşte că, potrivit directivei, statul membru gazdă nu este obligat să acorde o prestaţie de asistenţă socială în timpul primelor trei luni de şedere.
Atunci când durata şederii este mai mare de trei luni, dar mai mică de cinci ani, perioadă aflată în discuţie în această cauză, directiva condiţionează dreptul de şedere, printre altele, de faptul că persoanele inactive din punct de vedere economic trebuie să dispună de resurse proprii suficiente, a mai arătat CJUE.
Curtea precizează că Directiva urmăreşte astfel să împiedice cetăţenii UE care sunt inactivi din punct de vedere economic să utilizeze sistemul de protecţie socială al statului membru gazdă pentru a-şi finanţa mijloacele de existenţă.
"Prin urmare, un stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a refuza acordarea de prestaţii sociale unor cetăţeni ai Uniunii inactivi din punct de vedere economic care îşi exercită libertatea de circulaţie numai în scopul de a obţine beneficiul ajutorului social al unui alt stat membru deşi nu dispun de suficiente resurse pentru a pretinde să beneficieze de un drept de şedere; în această privinţă, fiecare caz individual trebuie examinat fără a lua în considerare prestaţiile sociale solicitate. În aceste condiţii, Curtea decide că Directiva «cetăţean al Uniunii» şi Regulamentul privind coordonarea sistemelor de securitate socială nu se opun unei reglementări naţionale care exclude resortisanţii altor state membre de la beneficiul anumitor «prestaţii speciale în numerar de tip necontributiv», deşi ele sunt garantate resortisanţilor naţionali care se află în aceeaşi situaţie, în măsura în care aceşti resortisanţi ai altor state membre nu beneficiază de un drept de şedere în temeiul directivei în statul membru gazdă", explică CJUE.
Totodată, Curtea aminteşte că Regulamentul privind coordonarea sistemelor de securitate socială nu reglementează condiţiile de acordare a prestaţiilor speciale în numerar de tip necontributiv. Întrucât această competenţă aparţine legiuitorului naţional, acesta este competent şi să definească întinderea acoperirii sociale asigurate prin respectivul tip de prestaţie.
Astfel, stabilind condiţiile şi întinderea acordării prestaţiilor speciale în numerar de tip necontributiv, statele membre nu pun în aplicare dreptul Uniunii, astfel încât Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu este aplicabilă.
În ceea ce îi priveşte pe cei doi români din Germania, CJUE arată că nu dispun de suficiente resurse, aşa încât nu pot pretinde un drept de şedere în Germania în temeiul Directivei "cetăţean al Uniunii" şi nu se pot prevala de principiul nediscriminării consacrat prin directivă şi prin Regulamentul privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
La 20 mai, în aceeaşi cauză, Avocatul general al Curţii Europene de Justiţie a UE a dat dreptate Berlinului, afirmând că acesta poate refuza să plătească ajutoare sociale unor cetăţeni aparţinând altor ţări europene care nu au demonstrat o legătură veritabilă cu Germania sau dorinţa de integrare. Tribunalul arăta atunci că Elisabeta Dano nu a depus niciodată vreun efort pentru a-şi găsi un loc de muncă în Germania sau România, relata Wall Street Journal.
UE le permite cetăţenilor săi să lucreze în toate cele 28 de state membre, deşi cere ca persoanele care fac acest lucru să fie capabile să se întreţină. Totuşi, Tribunalul Social din Leipzig nu era sigur dacă această prevedere le permite autorităţilor germane să refuze plata unor ajutoare de bază, care sunt menite să acopere nevoile fundamentale cum ar fi cheltuielile pentru locuinţă şi încălzire.
Avocatul general al CJUE, Melchior Wathelet, a declarat că o astfel de excludere este în conformitate cu legile UE. "Legislaţia care exclude de la ajutoarele sociale de bază persoanele care vin în Germania doar pentru a beneficia de schema de asistenţă socială, mai degrabă decât să încerce să se integreze pe piaţa muncii, este în concordanţă cu intenţia legislaţiei UE", afirma Wathelet.
Citește pe alephnews.ro: Neom, cel mai ambiţios proiect al Arabiei Saudite, se confruntă cu probleme. Directorul general a renunțat la funcție după șase ani
Citește pe www.zf.ro: Piaţa muncii dă în clocot: Încă un domeniu a fost cucerit de inteligenţa artificială
Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Andreeea Bălan, apariție spectaculoasă la Protevelion 2025. Rochia a lăsat la vedere mult
PROSPORT.RO
Nu au luat 30.000€! Câți bani au primit Nicolai Tand și Sorin Brotnei, de fapt, pentru că au câștigat Asia Express 2024
CANCAN.RO
Cine este și cu ce se ocupă Mihaela, văduva lui Silviu Prigoană. Are trei copii și s-a mutat de la Sibiu la București pentru omul de afaceri
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe