Clădirile publice din România, incluse într-o acţiune de măsurare a concentraţiei de radon - gaz puternic cancerigen

Şeful Laboratorului de Încercări Radon „Constantin Cosma” din Cluj-Napoca, Alexandra Cucoş, a declarat, joi, la o dezbatere organizată la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, că, printr-o directivă europeană din 2013, radonul a fost recunoscut ca principal factor de mediu cancerigen pentru populaţie.

„În momentul de faţă suntem într-o reţea de dezvoltare a unor entităţi private sub cupola unui operator economic, cu acţionar UBB şi Laboratorul de Încercări Radon din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB, care va avea capacitatea să măsoare concentraţia de radon din toate clădirile publice cu locuri de muncă, şcoli şi grădiniţe din România. Acţiunea de măsurare va fi una la nivel naţional şi va începe la sfârşitul lunii noiembrie. Deţinătorii acestor clădiri trebuie să ne contacteze pentru a putea efectua aceste măsurători. Printr-o directivă europeană din 2013, radonului i-a fost asumat oficial rolul de principal factor de mediu cancerigen pentru populaţie, fiind unul din elementele care se regăsesc în resursele naturale ale planetei. Măsurarea concentraţiei de radon în interior devine obligatorie prin legislaţia românească din august 2019, iar acţiunea noastră va dura până în anul 2021”, a spus Cucoş.

Potrivit acesteia, măsurarea concentraţiei de radon are rolul de a reduce rata de cancer pulmonar şi rata de deces prin cancer, prin aplicarea unor măsuri de control şi soluţii de remediere dacă se depăşeşte pragul de risc.

Medicul chirurg pneumolog Dan Nicolau a declarat la rândul său că radonul se situează pe locul 2 după fumat ca şi cauză de apariţie a cancerului pulmonar.

„Radonul este, poate, mai periculos decât fumatul, deoarece fumatul este o chestiune voluntară, dar cu acest gaz, radonul, pe care ţi-l dă pământul, ce faci? Habar nu ai că trăieşti într-un mediu care te poate afecta şi de care te poţi feri, dacă ştii despre existenţa radonului şi măsurile de prevenţie. Este nevoie de o ventilaţie adecvată a clădirilor, de materiale de construcţii, folosite mai ales la partea de fundaţie, dar şi de efectuarea unor analize medicale o dată pe an”, a spus Nicolau.

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului împreună cu Centrul pentru Cercetări Aplicate de Mediu şi Laboratorul de Încercări Radon „Constantin Cosma” din cadrul UBB au organizat, joi, de Ziua Europeană a Radonului, dezbaterea „Controlul radonului în clădiri cu acces public şi cu locuri de muncă din România în contextul legislativ actual”.