Video Clarificări despre Starea de Urgenţă. Daniela Tarău, doctor în drept: Ce ţi se poate întâmpla în mod abuziv pentru că România a derogat de la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

Daniela Tarău este preşedintele Asociaţiei de luptă şi protecţie împotriva abuzurilor statului.

Reporter: România a activat articolul 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în timpul stării de urgenţă decretate pentru epidemia de coronavirus. Ce alte ţări au mai făcut această derogare?

Daniela Tarău, doctor în drept: La momentul la care stăm de vorbă mai există în Europa încă trei ţări care au derogat activând articolul 15 de la Convenţie. Şi vorbim aici de Letonia… Ba cred că sunt chiar patru între timp. Vorbim aici de Letonia, Armenia, Republica Moldova şi Estonia.

Reporter: Ce înseamnă concret derogarea? Care sunt drepturile care pot fi încălcate în urma derogării şi cu ce drepturi am mai rămas?

Daniela Tarău, doctor în drept: Dacă discutăm despre derogarea de la Convenţie, nu numai eu, ci sunt o mulţime de factori mult mai importanţi care spun că măsura derogării de la Convenţie nu era necesară. Pentru că avem în faţă ţări cu o tradiţie democratică destul de puternică care n-au făcut lucrul ăsta. Nu era necesar să derogăm de la Convenţie decât dacă România ca stat intenţiona să încalce aproape în întregime Convenţia şi o altă serie de drepturi pe care, cel mai probabil, prin decretul prin care s-a luat măsura instituirii stării de urgenţă nu s-ar fi prevăzut. Convenţia este un instrument destul de flexibil. Poţi să faci lucruri lucruri fără să derogi de la Convenţie. Nu toate drepturile din Convenţie sunt absolute. Doar câteva drepturi sunt absolute şi enumerăm aici dreptul la viaţă, interzicerea torturii, interzicerea sclaviei şi condamnarea fără bază legală. Ori problema la care autorităţile române trebuie să răspundă în momentul asta este de ce a activat articolul 15 din Convenţie. Pentru că odată cu decretarea stării de urgenţă cumva, nu în mod automat, derogi de la nişte drepturi. Prin decretul preşedintelui, prin decretul de instituire a stării de urgenţă avem suspendat dreptul la liberă circulaţie, avem suspendat dreptul la inviolabilitatea domiciliului, dreptul la viaţă privată, la viaţă intima, la viaţa de familie şi o alta serie de drepturi de la care derogăm. Care este răspunsul şi care ar fi efectele acestei derogări? Este greu de spus în acest moment. Şi este greu de spus pentru că nu ştim ce alte drepturi autorităţile române ar intenţiona să mai încalce.

Reporter: Dar totuşi, ca un cetăţean obişnuit ce trebuie să înţeleg eu din asta? Era strict necesar să fie încălcată inviolabilitatea domiciliului?

Daniela Tarău, doctor în drept: Nu. Nu era strict necesar. Dacă vreţi era necesar parţial. Cumva toate lucrurile astea se găsesc în decretul prin care s-a instituit starea de urgenţă. Asta spuneam. Nu era necesară şi derogarea de la Convenţie. Unde omul de rând ce înţelege, înţelege că mi se vor încalcă nişte drepturi, că vor exista nişte abuzuri, că se va întâmpla lucrul asta tocmai pentru că nu mai îmi sunt garantate de care Convenţie. Şi vă spun şi de ce.  În 16 martie s-a instituit starea de urgenţă. La doua zile diferenţă preşedintele României, prin reprezentanţă, a notificat Convenţia, pentru că e vorba de o procedură extrem de simplă. Doar se notifica derogarea de la Convenţie. Nu e necesar mai mult de atât. Fără să comunice cetăţenilor săi, pentru că vorbim de preşedinte, s-a făcut într-o tăcere care nu poate să te ducă cu mintea decât la faptul că undeva, ceva este în neregulă. Obligaţia preşedintelui sau obligaţia autorităţilor, există un grup de comunicare strategică, obligaţia lor era să anunţe faptul că am derogat de la Convenţie. Este o procedură şi felul în care s-a făcut este, dacă vreţi, puţin în neregulă. Consiliul Europei spune că trebuie să faci lucrul asta, dacă vreţi pe înţelesul tuturor, motivat. Adică de ce derogi de la Convenţie? Cu alte cuvinte, de ce vrei să încalci nişte drepturi? Pentru că drepturile pe care le încalci situaţia de urgenţă prevede cumva. De ce vrei să faci ceva în plus? Aici e toată problema. Ori preşedintele, grupul de comunicare strategică, nimeni n-a binevoit în ziua respectivă să anunţe un lucru atât de important, până la urmă, pentru naţiunea română. E totuşi o situaţie specială. Nu ne-am mai întâlnit. N-am mai trăit aşa ceva şi trebuie să gestionezi cu foarte mare atenţie lucrul asta în momentul în care iei asemenea măsuri şi alegi să cobori de pe un tratat internaţional. Mie mi se pare un lucru extrem de grav.

Reporter: În acest moment vă întreb. Este posibil, să zicem, ca un poliţist să îmi intre în casă?

Daniela Tarău, doctor în drept: Teoretic, da. Cred că şi practic. Cu siguranţă.

Reporter: Fără mandat, fără absolut nimic?

Daniela Tarău, doctor în drept: Absolut.

Reporter: Chiar dacă n-am făcut nimic sau chiar dacă eu …

Daniela Tarău, doctor în drept: Acum e greu de precizat în situaţii de urgenţă dacă ai făcut ceva sau nu. Pentru că poliţistul poate, nu ştiu, poate să aibă informaţii. În sensul că, nu ştiu, sunteţi o persoana izolată, aţi încălcat izolarea, nu ştiu. O mulţime de lucruri. Dar se poate. Clar.

Reporter: Dar deschide uşa şi către un abuz. Pot să nu fac nimic şi să îmi intre în casă.

Daniela Tarău, doctor în drept: Da. Tocmai ăsta este scopul instituirii stării de urgenţă. Să permiţi autorităţii să fie autoritate până la urmă. E în regula şi nu e. Trebuie să existe undeva un echilibru. Ori eu nu văd să existe echilibru. Da, teoretic poate intra peste dumneavoastră în casă oricând, oricine, la orice oră din zi şi din noapte. Clar.

Reporter: Poate să-mi asculte telefonul sau alte mijloace de comunicare?

Daniela Tarău, doctor în drept: Cu siguranţă. Dacă nu mă înşel şi există un anunţ în sensul asta destul de voalat. Că se pot intercepta, se pot înregistra, se pot face lucruri de genul asta. Da. Şi atunci de fapt justificarea este tocmai starea în care ne aflăm.

Reporter: Şi cu ce ar ajuta înregistrarea şi interceptarea telefoanelor comunicării electronice lupta împotriva unui virus?

Daniela Tarău, doctor în drept: Da. Ar putea, dacă vreţi să existe explicaţii, nu ştiu. S-ar putea pune capăt, nu ştiu, panicii. Sunt oameni care răspândesc informaţii. Exista şi aşa ceva, situaţii de genul ăsta. Sunt oameni care rostogolesc informaţii, informaţii false, fake news-uri de cele mai multe ori şi ar fi una dintre justificări. Eu caut justificări de fapt. Nu le-am văzut nicăieri explicate, nu le-am văzut nicăieri prezentate. Nu le-am văzut nicăieri. Văd o bâlbă continuă şi un amatorism pe care pe mine, ca cetăţean, mă sperie. Eu vreau explicaţiile de la autorităţi, vreau explicaţiile pe care le găsesc eu de fapt.

Reporter: Explicaţiile astea nu le-a dat nimeni şi atunci e normal să mă întreb dacă o asemenea putere nu deschide uşa către un abuz.

Daniela Tarău, doctor în drept: Da, cu siguranţă. Să ştiţi că uşa este larg deschisă către abuzuri în momentul asta. Este. Ar trebui să ne asumăm şi noi lucrul asta. Este larg, larg deschisa uşa către abuzuri.

Reporter: Cum se va face revenirea la starea de normalitate? Ce pericol estimaţi că ar putea exista?

Daniela Tarău, doctor în drept: Este complicat. Este complicat să răspundem cum se va reveni la normalitate pentru că nu ştim încă dacă am atins un vârf de criza. Nu ştim cum vom sta până la finalul acestei poveşti. Nu ştim cum vă arata finalitatea. Este foarte greu. Nu ştim care sunt efectele restrângerii acestor drepturi de exemplu. Habar n-avem în momentul asta. Şi dacă mă întrebaţi pe mine cred că nici autorităţile n-au habar. Chiar nu ştiu. E o bâlbă continua şi cred că niciunul dintre ei, privindu-I cu atenţie, nu ştie ce aduce ziua de mâine.

Reporter: Dacă, prezumtiv, ar avea loc abuzuri, autorităţile vor putea fi trase la răspundere după încheierea stării de urgenţă?

Daniela Tarău, doctor în drept: Există doua paliere de răspuns dacă vreţi. Teoretic, nu. Şi de o parte şi de cealaltă. Nu, pentru că ai derogat de la Convenţie, deci nu mai exista, daca vreţi, o umbrela internaţională, nu mai exista garanţia care să îmi spună mie că nu îmi vor fi încălcate drepturile. Pe partea cealaltă am un decret prin care s-a instituit starea de urgenţă, am un plan de măsuri, am ordonanţe militare care se rostogolesc. Şi atunci teoretic în cazul în care s-ar întâmplă abuzuri nu văd să poată să răspundă cineva. Ar putea să răspundă cineva în situaţiile speciale şi absolute în care s-ar încalca dreptul la viaţă, în care cineva ar fi supus torturii, în care cineva ar fi condamnat fără temei legal şi cam atât.

Reporter: Prezenta armatei pe străzi cu armament. Nu ştim dacă armamentul are muniţie de război sau nu.

Daniela Tarău, doctor în drept: Nu ştim dacă e muniţie de război sau nu. După cum arată… Mă rog, am vorbit cu persoane care ar putea să identifice şi spun totuşi că ar fi muniţie de război. Nu ştiu ce să spun. Se pare că da.

Reporter: Când este stipulat în lege să fie permisă prezenţa pe străzi a armatei cu muniţie de război? Ce explicaţie există?

Daniela Tarău, doctor în drept: Există o explicaţie şi aici, dacă vreţi, dar e destul de subţire. Nu ţine foarte mult. Vorbim de faptul că armata, în momentul asta, cei care au ieşit pe străzi cumva s-ar afla într-o relativă subordine sau ar intra în aparatul de ordine publică şi siguranţă naţională. Vorbim de ordinea publică, de păstrat ordinea pe străzi. Probabil, aparatul poliţienesc, nu ştiu, n-ar avea suficient personal să facă lucrul asta şi n-ar avea suficientă forţă, dacă vreţi. Pentru că aici e vorba şi de un pic de exemplaritate. Ies totuşi cu un TAB pe străzi că să arat un pic de forţă. Cred că este necesar pe de o parte. Ştiţi de ce? Pentru că mă uitam în ultimele zile. Pe ici pe acolo au loc tot felul de infracţiuni. Repet, nu cred că este o soluţie, dar pare a fi necesară destul de puţin. În sensul că noaptea se pare că au început să se mai petreacă lucruri. Mai spargem maşini, mai spargem o casă. Nu se justifică. Răspunsul final asta este. Încă o dată. Caut explicaţii pentru mine. Nu se justifica prezenţa armatei pe străzi în momentul ăsta. Dar, aţi văzut, au făcut spitale de campanie. Armata trebuia să fie comasată, dacă vreţi, în locuri de genul asta cu resursa pe care o au. I-aş fi găsit în alta parte, nu pe străzi, unde e o demonstraţie de forţă. Nu ştiu împotrivă cui.

Reporter: Spuneaţi că au început să apară tensiuni, estimaţi o amplificare a dezordinii?

Daniela Tarău, doctor în drept: Îmi este teamă să estimez o amplificare a dezordinii, noi deja suntem trimişi în haos de către autorităţi din cauza faptului că o parte din măsuri au fost luate mult prea târziu, altele au fost luate fără să fie necesar. Îmi este greu în momentul ăsta să va spun. Abia atunci cand vom atinge vârful de criză va deveni complicat.