Clienţii cu credite în franci cer Guvernului şi Parlamentului transformarea împrumuturilor în valută în lei, în anumite condiţii

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF, constituit pe reţeaua de socializare Facebook, care a reunit până la ora transmiterii ştirii circa 8.800 de membri, a depus marţi prin reprezentanţii săi o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care propune spre dezbatere şi adoptare în regim de urgenţă, de maxim două săptămâni, un text de iniţiativă legislativă pentru rezolvarea situaţiei generate de aprecierea cursului valutar pentru francul elveţian şi euro.

Clienţii băncilor cer astfel, prin măsurile propuse, ca băncile să fie obligate să le ofere posibilitatea de a opta pentru conversia creditelor în valută în moneda naţională, în cazul în care există cel puţin o diferenţă de 20% între cursul actual şi cel din momentul acordării împrumutului, iar denominarea să se realizeze la cursul iniţial apreciat cu maxim 20%.

Totodată, ei solicită interzicerea aplicării de către bancă a unor comisioane şi garanţii suplimentare, precum şi de costuri şi alte cheltuieli netransparente în procesul de conversie. O altă cerere este ca dobânda anuală efectivă (DAE) pentru creditul în lei să nu depăşească nivelul DAE aplicat anterior.

Iniţiativa legislativă propusă de Grupul Clienţilor cu Credite în CHF se doreşte ca o completare a Ordonanţei 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Propunerea are la bază un proiect de lege pentru conversia creditelor în franci elveţieni în lei iniţiat de 131 de parlamentari, cu modificări redactate de reprezentanţii grupului împreună cu Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

"Dorim să vă informăm, de asemenea, lansarea unei petiţii online care să susţină şi să legitimeze prezenta cerere ca fiind solicitarea unui grup semnificativ de cetăţeni români care doresc soluţionarea cât mai rapidă a acestei situaţii", se spune în solicitarea transmisă Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Membrii grupului organizează acţiuni de pichetare a sediului Băncii Naţionale a României în fiecare seară de marţi până vineri, între orele 18:00-20:00, iar pentru duminică au programat un miting la Guvern, de la ora 12.00.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Manolescu a declarat marţi că deputaţii din Comisia Buget-Finanţe vor analiza miercuri cu reprezentanţii BNR prevederile unei ordonanţe din 2014 privind restructurarea creditelor, denumită de presă Electorata, vizând extinderea aplicării programului pentru clienţii cu creditele în franci elveţieni.

El a arătat că, pe parcursul analizei de miercuri, urmează să fie stabilit ce modificări trebuie aduse actului normativ, însă a specificat că în practică fiecare bancă a venit cu soluţii şi se aşteaptă pe viitor să mai apară şi alte variante.

Deocamdată, doar două bănci au anunţat soluţii temporare pentru clienţii cu credite în franci.

Astfel, OTP Bank va reduce, pentru trei luni, marja băncii la creditele în franci cu 1,5 puncte procentuale, iar Volksbank a îngheţat cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, tot pentru o perioadă de trei luni, până la 17 aprilie.

Potrivit lui Manolescu, motivele exacte pentru care clienţii bancari nu au beneficiat încă de restructurarea creditelor în cadrul Electoratei vor fi dezbătute miercuri în cadrul discuţiei din Comisie.
El a precizat că nu a participat până în prezent la discuţii separate cu reprezentanţii băncilor comerciale, întâlniri anunţate vineri seara de ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, 75.412 persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci.

Guvernul a aprobat în vara anului trecut o ordonanţă de urgenţă pentru restructurarea creditelor care acordă persoanelor fizice o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani.

Ordonanţa s-a dovedit însă neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi, astfel că, potrivit unor surse din sistemul bancar, până la începutul acestui an nu au fost înregistrate restructurări de credite pe baza actului normativ.

Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a cerut sãptãmâna trecută audierea conducerii BNR în Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, pentru a identifica soluţii pentru a-i proteja pe cei care au credite în franci elveţieni.

"PNL consideră că trebuie agreat cât mai repede un mecanism de sprijin pentru cei afectaţi de calamităţile financiare, similar cu cele existente în agricultură", a spus Paul.

Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.