Populaţia de kakapo din Noua Zeelandă, un papagal care nu poate zbura şi care este pe cale de dispariţie, a crescut cu 25% în ultimul an, ajungând la 252 de păsări, în urma unui sezon de reproducere bun şi a succesului înregistrat cu inseminarea artificială, a anunţat marţi departamentul de conservare a speciilor.
Papagalii Kakapo au fost aproape exterminaţi de prădătorii introduşi, cum ar fi şobolanii, deoarece păsările nu pot zbura. Problema a fost amplificată de consangvinizare, de fertilitatea foarte scăzută (doar 50% din ouă sunt fertilizate) şi de faptul că păsările se înmulţesc doar o dată la doi sau trei ani, atunci când anumiţi pomi dau roade.
Populaţia de kakapo, care este cel mai greu papagal din lume, a ajuns în prezent la cel mai mare număr din anii 1970.
„Existau doar 86 de kakapo când am început să lucrez ca ranger pentru kakapo în 2002. Acel număr era înspăimântător. Faptul că avem un sezon de reproducere cu 55 de pui reprezintă un pas foarte mare”, a declarat Deidre Vercoe, manager operaţional pentru programul de recuperare a kakapo.
Programul a fost înfiinţat în 1995. Este o colaborare între departamentul de conservare din Noua Zeelandă şi tribul maori Ngai Tahu şi foloseşte voluntari pentru a ajuta la activităţi precum monitorizarea cuiburilor pentru a le feri de probleme. Unele păsări au fost salvate după ce au rămas blocate în noroi sau între copaci.
Vercoe a anunţat prin intermediul unui e-mail că o mare parte din succesul din acest sezon s-a datorat cantităţii de fructe din copacii rimu. De asemenea, succesul legat de inseminarea artificială din acest sezon a fost esenţial. Opt pui supravieţuitori s-au născut în urma inseminării artificiale, comparativ cu doar cinci în perioada 2009-2019.
„Utilizarea inseminării artificiale a însemnat că unii masculi, care nu au născut încă pui în mod natural, sunt încă reprezentaţi în viitorul fond genetic. Inseminarea artificială poate contribui, de asemenea, la creşterea fertilităţii ouălor depuse”, a precizat Vercoe.