Clotilde Armand promite digitalizare. „Un angajat al Primăriei foloseşte 100 de coli A4 pe zi. Este un mare şoc cultural pentru mine, ca şi cum m-aş fi întors 50 de ani în timp”

Clotilde Armand a explicat faptul că în Primăria pe care o conduce se folosesc în fiecare an aproximativ 5 milioane de coli de hârtie. A fost un şoc cultural, a povestit Armand în cadrul conferinţei de la Bucureşti.

„Când am ajuns la primarie am găsit 3.000 de angajaţi şi dacă vorbim doar de aparatul primăriei sunt 5 milioane de coli A4 folosite anual, ceea ce înseamnă 100 de pagini pe zi de angajat. Este un mare şoc cultural pentru mine, ca şi cum m-aş fi întors 50 de ani în timp", a afirmat primarul Sectorului 1.

Aceasta a mai spus că în prezent se lucrează la mai multe proiecte privind digitalizarea instituţiei.

„Când am venit la primărie am găsit o primărie nedigitală, angajaţii nu aveau nici măcar adrese de e-mail de serviciu, dar trebuie să vedeţi că erau cheltuiţi foarte mulţi bani pe partea de digitalizare. Numai la Poliţia Locală sunt milioane de lei cheltuiţi pe partea asta de digitalizare fără efecte pe care să le resimţim. Noi trebuie să schimbăm modul de lucru de până acum. Trebuie să folosim expertiza firmelor, pentru că fără aceasta nu vom reuşi. În primărie nu există expertiză. Va trebui să facem asta într-un alt mod decât s-a făcut până acum. Fără să fie pe filieră politică. Va trebui să accesăm piaţa liberă. Dacă e vorba despre un serviciu public, da, se poate face printr-un parteneriat, dacă nu e vorba despre un serviciu public, va trebui să avem un caiet de sarcini clar şi să achiziţionăm în mod transparent şi nediscreţionar serviciul", a declarat Clotilde Armand.

Primarul a mai arătat că Primăria vrea să introducă sistemul cu senzori pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi pentru tot ceea ce înseamnă date de poluare.

„Parteneriatul public-privat are un specific. El trebuie să producă profit pentru partenerul privat. Partenerul privat, dacă nu are profit, nu va fi la fel de implicat. În România aceste tipuri de parteneriate pentru autostrăzi, spitale, parcări, locuri de joacă şi altele nu pot fi gândite de oameni ca surse generatoare de profit. Şi de aceea trebuie să fim puţin atenţi când vorbim de parteneriate public-privat. O să vă dau un exemplu de succes: suntem într-un parteneriat public-privat când vine vorba despre accesul la servicii publice pentru persoane nevăzătoare. Aici nu este vorba despre un profit pentru firmă. Este un profit în sensul că ea îşi doreşte ca persoanele nevăzătoare să aibă acces la serviciile publice şi creează un anumit tip de aplicaţie. Este foarte clar că împreună aducem ceva comunităţii. Suntem foarte deschisi pe partea asta de parteneriate public-privat, dar tebuie să fim atenţi să fie vorba despre un serviciu public. Deocamdată, pentru a beneficia de expertiza firmelor private, fiindcă fără această expertiză nu putem să mergem mai departe, lucrăm la caiete de sarcini", a conchis demnitarul.