Cluj: Peste 30 de personalităţi maghiare cer stoparea profanărilor din Cimitirul Hazsongard

"Facem apel către autorităţi, către opinia publică din România şi cea internaţională să intervină şi să facă tot posibilul pentru a stopa odată pentru totdeauna orice distrugere, furt şi profanare, oprind periclitarea caracterului de monument al Cimitirul Central (Házsongárd). Suntem convinşi că acest cimitir nu mai poate fi batjocorit în România, membră a UE, iar această moştenire a culturii ardelene şi mondiale nu poate fi ştearsă de pe faţa pământului", arată semnatarii apelului, citaţi de corespondentul MEDIAFAX.

Reprezentanţii comunităţii maghiare care au semnat apelul şi-au manifestat convingerea că, "în Ardealul multietnic şi multicultural - aşadar şi în Cluj, singura cale practicabilă este respectarea şi protejarea reciprocă şi totală a moştenirii şi culturii fiecăruia, precum şi pietatea faţă de morţi, indiferent de apartenenţa naţională şi confesională a acestora".

"Cimitirul Central (Házsongárd) din Cluj, vechi de 426 de ani, suferă mari pagube şi necesită protecţie urgentă. În Ardeal nu există regiune care să nu fi dat ştiinţei, artei, bisericii, învăţământului, literaturii transilvănene şi chiar mondiale oameni de seamă - membri ai unor familii din rândul aristocraţiei, lideri ai bisericii, scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă, politicieni, artişti, profesori, meşteri şi gospodari - ce şi-au găsit odihna în monumentele funerare din cimitir, alcătuind un panteon naţional ardelean. Unicitatea cimitirului este dată şi prin faptul că foarte multe dintre cavourile şi pietrele funerare existente aici reprezintă monumente arhitecturale inedite", se mai arată în apel.

Semnatarii apelului au precizat că "aproape zilnic sunt distruse sau deteriorate morminte şi pietre funerare, se fură tot ce se poate, existând meşteri şi muncitori care utilizează pietrele funerare de valoare muzeală sparte la betonarea unor noi fundaţii de morminte".

"Ţinta distrugerilor repetate sunt în special vechile pietre funerare maghiare ori bordurile acestora, aşa cum s-a întâmplat mai recent, de Rusalii, când autori necunoscuţi, la locul de veci al familiei Bethlen de Iktár, au turnat ulei uzat peste două pietre funerare maghiare, datând de la începutul secolului al 19-lea, precum şi peste piatra funerară a fostului episcop reformat al Ardealului Nagy Gyula", arată sursa citată.

Apelul este semnat, printre alţii, de Pap Geza, episcopul Eparhiei Reformate din Ardeal, Kovács Sándor, protopop romano-catolic de Cluj, Bálint Benczédi Ferenc, episcop al Bisericii Unitariene din Ardeal, Adorjáni Dezső, episcop al Bisericii Evanghelice-Lutherane, Gergely Balázs, preşedinte regional al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Máté András Levente, preşedintele UDMR Cluj, Gaal György, preşedintele al Asociaţiei "Kelemen Lajos" pentru Ocrotirea Monumentelor, Dáné Tibor Kálmán, preşedintele Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania, Sipos Gábor, preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean, Csép Sándor, preşedintele PCM Cluj, Schwartz Róbert, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Cluj.

Peste 300 de persoane, printre care şi o parte a semnatorilor apelului, au participat, sâmbătă, la o procesiune în Cimitirul Central, unde au citit apelul adresat autorităţilor.

Cimitirul Central din Cluj-Napoca (Hazsongard) este propus să fie inclus pe lista UNESCO a monumentelor istorice protejate la nivel mondial, alături de Machu Picchu, Acropole sau piramidele egiptene.

Cimitirul Central sau Hazsongard, după denumirea maghiară, are o vechime de peste 400 de ani. În cimitir sunt îngropate, sub lespezi de granit negru sau marmură albă, adusă special din Maramureş, în cavouri impresionante, pictate şi sculptate de mari maeştri, sau în morminte simple, personalităţi maghiare şi române de prim rang ale Transilvaniei, politicieni, oameni de cultură şi de ştiinţă, dar şi clujeni de rând.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România a început, deja, o acţiune de măsurătoare topografică a peste 300 de morminte din cimitir, pentru a fi clasificate individual şi a putea fi, astfel, mai bine protejate. Clasificarea va dura patru luni, iar după aprobarea listei, cele 300 de morminte, ale unor personalităţi maghiare şi române, vor fi conservate, reabilitate şi protejate, fiind incluse pe lista monumentelor istorice.

Oficialii municipalităţii clujene estimează că, lunar, peste 1.500 de persoane vizitează acest cimitir.