Cluj: Praf din gândaci pisaţi sau medicamente pe bază de arsenic, la expoziţia Istoria otrăvurilor - GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

Muzeograful Ana Maria Gruia a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că există medicamente pe bază de stricnină, brucină sau alte toxine care, în doze mici au efecte benefice, dar schimbând dozajul, puteau fi folosite în scopuri criminale.

”Colecţia de Istorie a Farmaciei a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) prezintă, în premieră, expoziţia <Istoria otrăvurilor>, în cadrul căreia încercăm să spunem povestea leacurilor care aveau efecte toxice, otrăvitoare. Farmaciştii au fost întotdeauna suspectaţi, deoarece ei preparau şi insecticide, şi otrăvuri pentru rozătoare, dar şi aceste medicamente cu efecte secundare negative. Cele mai des vândute medicamente erau cele pe bază de arsenic şi mercur, dar erau şi ciudăţenii, cum este cantarida, un praf obţinut din gândăcei de frasin pisaţi, folosit în perioada Renaşterii de familia de Medici ca otravă, pentru că nu are gust şi se putea amesteca în mâncare. Totul depinde de doză, există medicamente pe bază de stricnină, brucină sau alte toxine care, în doze mici au efecte benefice, dar schimbând dozajul, puteau fi folosite în scopuri criminale”, a spus Gruia.

Potrivit acesteia, otrăvurile s-au folosit dintotdeauna, începând din antichitate, şi abia în secolul al XIX-lea apar primele reglementări mai serioase pentru farmacişti, care trebuiau să ţină un registru de eliberare a tipurilor de medicamente pe bază de mercur şi arsenic, vândute în farmacii, cui le-au vândut, în ce cantitate, la ce dată.

”Pentru uz uman era nevoie de reţetă, iar pentru uz veterinar se putea cumpăra şoricioaică, otravă de câini, doar cu acordul autorităţilor. Surse medievale târzii arată că farmaciştii nu aveau voie să vândă astfel de substanţe persoanelor suspecte sau necunoscute”, a explicat muzeograful Colecţiei de Istorie a Farmaciei.

Ana Maria Gruia a subliniat că cea mai puternică otravă folosită în trecut era arsenicul, care era favorita curţilor regale ale Europei, fiind denumit şi ”praful de moştenire”.

”Se folosea arsenicul pentru a îndepărta persoanele incomode din familiile regale, pentru că nu are gust şi miros şi poate fi uşor de administrat. De asemenea, erau folosite şi otrăvuri pe bază de plante. În prezent, am descoperit că arsenicul este folosit în cercetări din medicină împotriva unor tumori sau diverse tipuri de cancer, deci am impresia că această istorie a otrăvurilor continuă şi astăzi”, a afirmat Gruia.

Expoziţia ”Istoria otrăvurilor” include, pe lângă medicamente pe bază de arsenic sau mercur, un praf obţinut din gândaci pisaţi, cantarida, folosit ca otravă de familia de Medici, şi o serie de recipiente, vase farmaceutice din diverse epoci şi farmacii, cu etichete de avertizare care indicau posibilul conţinut toxic al medicamentelor, cum ar fi cranii sau cruci roşii.

Expoziţia "Istoria otrăvurilor” va fi deschisă în perioada 28 mai – 28 august.