Cluj: Săpături pentru căutarea rămăşiţelor a doi luptători anticomunişti, într-o pădure din Tranişu

Arheologul expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Gheorghe Petrov a declarat corespondentului MEDIAFAX că acţiunea are loc în baza unei solicitări primite la Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România (CICCR) în data de 3 iunie 2010 din partea lui Constantin Teodor Şuşman, nepotul lui Teodor Şuşman din Răchiţele.

Au fost începute investigaţiile privitoare la stabilirea locului unde au fost îngropate rămăşiţele pământeşti ale fraţilor Toader şi Avisalon Şuşman, care au fost ucişi la începutul lui februarie 1958, în urma unei acţiuni operative a Securităţii.

Miercuri, o echipă de arheologi a început, în pădurea de lângă satul Tranişu, săpăturile pentru găsirea rămăşiţele celor doi fraţi.

"După un îndelungat efort şi multe cercetări de teren efectuate în satele de munte din zona Huedinului, care au implicat audierea mai multor persoane, verificarea şi confruntarea diferitelor ipoteze şi teorii privitoare la acest caz, am reuşit să stabilim cu aproximaţie posibilul loc al mormântului comun. În demersul nostru am constatat, la multe persoane în vârstă care au fost contactate şi intervievate, o vădită reţinere în a discuta despre acest tragic caz, motivul fiind persistenţa încă în conştiinţa oamenilor a unui sentiment de frică faţă de tot ce a reprezentat fosta Securitate", a spus Petrov.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei pentru Memoria Victimelor Comunismului şi coordonator CICCR, Marius Oprea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că CICCR caută "poporul pierdut".

"Nu avem niciun fel de sprijin de la stat pentru aceste căutări, astfel că putem sta în Munţii Apuseni doar două zile pentru căutări. Ceea ce facem noi este o recuperare a istoriei, noi am pornit în căutarea poporului pierdut, în căutarea celor pe care eu îi consider a fi coloana noastră vertebrală, cei care au fost ucişi pentru că nu au vrut să creadă în comunism", a spus Oprea.

Dacă rămăşiţele pământeşti ale celor doi vor fi găsite, familia intenţionează să le reînhumeze ulterior împreună, în zona satului Răchiţele, pe Valea Firii, alături de părintele lor, Teodor Şuşman.

Pentru cei doi nicio autoritate a vreunei administraţii locale nu a eliberat până în prezent certificate de deces, ei putând fi consideraţi astăzi drept persoane dispărute, însă în viaţă.

Toader şi Avisalon s-au născut în satul Răchiţele, aceştia fiind doi dintre cei cinci copii pe care i-au avut împreună Teodor Şuşman şi Ecaterina. Familia Şuşman a fost una dintre cele mai înstărite familii din zona Huedinului. Până în anul 1945, Teodor Şuşman deţinuse funcţia de primar al comunei Răchiţele. După constituirea structurilor comuniste locale, această condiţie materială mai bună, care oferea o anumită independenţă în relaţia cu statul, a devenit sursa multor probleme.

În august 1948, Securitatea a încercat arestarea lui Şuşman şi a altor apropiaţi, însă mulţi dintre cei vizaţi au reuşit atunci să fugă şi să se ascundă. De atunci se poate vorbi de constituirea unui grup armat de rezistenţă anticomunistă, condus de Teodor Şuşman, care în anii următori a activat în zona Munţilor Vlădeasa din Apuseni.

Grupul de partizani a fost alcătuit din mai multe persoane, între care şi cei doi fraţi, Toader şi Avisalon.

Teodor Şuşman a fost ucis de Securitate în 15 decembrie 1951, iar ultimii rezistenţi din cadrul grupului au fost cei doi fii ai săi.

Toader şi Avisalon Şuşman au murit în 2 februarie 1958, în urma unei acţiuni întreprinse împotriva lor de către organele represive ale statului. În această acţiune au fost implicate cadre operative din Securitatea Regiunii Cluj, precum şi trupe de la Batalionul de Securitate din localitatea Floreşti, de lângă Cluj.

Cei doi fraţi se aflau atunci în satul Tranişu, fiind adăpostiţi în gospodăria lui Florea Romul, care se afla pe Dealul Mincii.

Conform documentelor Securităţii, echipa care a acţionat în teren a fost condusă de maiorul Moraru Ioan, acesta fiind atunci locţiitorul şefului Direcţiei de Securitate a Regiunii Cluj.

Gospodăria lui Florea Romul a fost înconjurată şi blocată, în acel moment partizanii aflându-se în podul grajdului. Au fost anchetaţi toţi membrii familiei Florea, concomitent fiind efectuată o percheziţie generală a locuinţei şi anexelor gospodăreşti.

Pentru intimidarea fraţilor Şuşman şi pentru a se forţa predarea lor, s-a dat foc la o căpiţă de fân aflată în spatele grajdului, iar ulterior s-a ordonat incendierea unui colţ al grajdului.

Grajdul a fost cuprins în scurt timp de flăcări, iar a doua zi, în 3 februarie, cadavrele carbonizate ale lui Toader şi Avisalon Şuşman au fost recuperate şi aşezate lângă grajdul care a ars în totalitate.

Documentele oficiale vorbesc despre identificarea cadavrelor în prezenţa unui procuror şi de efectuarea unei aşa-zise autopsii, care a stabilit că "bandiţii au ars de vii".

Cadavrele arse au fost expuse timp de şapte zile lângă casa familiei Florea, fiind aşezate pe un pat de fân. Ulterior, au fost îngropate într-o groapă comună, săpată de soldaţi într-o pădure aflată în apropiere.