Cluj: Un număr de 22 de morminte medievale, descoperite într-o biserică din Feleacu

Alexandru Simion, cercetător la Academia Română a declarat corespondentului MEDIAFAX că 22 de morminte din secolul al XIII-lea au fost descoperite în biserica de la Feleacu.

Lucrările, la care participă arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), alături de câţiva studenţi şi specialişti de la Academia Română şi Asociaţia Culturală "Hieronymus", au început în 14 martie.

Patru din cele 22 de morminte medievale ar putea fi ale unor înalte feţe bisericeşti.

"În funcţie de ce vom descoperi mai departe, dar şi în urma analizelor antropologice, vom putea spune cu o probabilitate mai mare ale cui sunt mormintele. Cele patru morminte sunt singurele descoperite care aveau deasupra un strat de cărămizi. În plus, la capul celor patru era pusă câte o cărămidă, ritual practicat în cazul călugărilor. Prin tradiţie, episcopii, arhiepiscopii sau mitropoliţii erau îngropaţi în acest fel. Este o coincidenţă că există patru ierarhi cunoscuţi care au fost în Feleacu", a spus Simion

Scheletele vor fi cercetate la Cluj, în cadrul unui proiect derulat de Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) şi Academia Română. Pe lângă schelete s-au găsit monede şi bucăţi de ceramică.

"Şantierul a fost deschis în primul rând din raţiuni ştiinţifice, vestigiile pot aduce informaţii valoroase cu privire la vechimea bisericii şi chiar a aşezării Feleacu. (...) Vor fi primii români cărora li se va analiza ADN-ul, în cadrul unui proiect iniţiat în urmă cu trei luni de către UBB, în colaborare cu Academia Română", a spus Simion.

Analizele vor mai scoate la iveală detalii despre vârsta, înălţimea, greutatea sau bolile de care suferea populaţia din zonă la acea vreme.

Existenţa acestor morminte aduce dovezi că în zonă ar fi fost o biserică şi mai veche.

"Săpăturile vor fi extinse în această vară şi în exterior şi ne aşteptăm ca numărul mormintelor să crească la peste 50. Toate aceste descoperiri duc la ipoteza că în zonă ar fi existat cu secole în urmă o fortificaţie mai veche de anul 1.300. În zona Clujului nu aveam urme atât de vechi ale prezenţei românilor ca în Haţeg sau Făgăraş, avem doar locuri ca Cetatea Dăbâca, unde sunt mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Cu descoperirea de la Feleacu ne apropiem de prezenţa românilor pe acest teritoriu", a mai spus Simon.

Despre biserica din Feleacu se spune că a fost ctitorită de Ştefan cel Mare, însă istoricii afirmă că nu există nicio dovadă în acest sens.