CNAIR spune ce nu se poate din CERERILE Gabrielei Firea la Bucureşti şi o acuză că vehiculează informaţii confuze

„Deşi i s-a explicat, atât formal, cât şi informal care este parcursul unei cereri de finanţare europeană, aceasta revine cu acuze bazate pe informaţii prezentate trunchiat. De aceea ne vedem obligaţi ca, pentru corecta informare a opiniei publice, să reamintim procedura legală necesară obţinerii fondurilor europene destinate inclusiv obiectivelor Centurii Bucureşti”, au declarat reprezentanţii CNAIR, sâmbătă.

Obiectivele Centurii Bucureşti cuprind Autostrada de Centura Bucureşti Sud, pasajele Mogoşoaia, Domneşti, Berceni şi Olteniţa, lărgirea la patru benzi a secţiunilor cuprinse între A1 şi DN7,DN2 şi A2 şi A1 şi DN5, aflate pe actuala Centură a Capitalei.

„Odată cu transmiterea prin MYSMIS 2014+ a documentaţiei privind proiectul «Infrastructura Integrată pentru Zona orbitală a Municipiului Bucureşti», se declanşază practic procesul de evaluare a proiectului de către organismul intermediar pentru transporturi (DGOIT), aflat în subordinea Ministerului Transporturilor. Această structură, în colaborare cu experţii Jaspers (organism tehnic al Comisiei Europene), evaluează şi validează documentaţia tehnico-economică, iar formularul final al cererii de finanţare, împreună cu documentaţia suport, verificată şi validată, sunt transmise Comisiei Europene pentru acordarea finanţării”, au spus reprezentanţii Companiei.

În orice moment, Comisia Europeană poate avea cunoştinţă de situaţia parcursului Cererilor de finanţare prin solicitarea unei informari din partea entităţilor implicate în procesul de evaluare.

„Subliniem că Ministerul Transporturilor este cel care poate accesa fondurile europene în domeniu şi de aceea procedura prevede ca evaluarea aplicaţiei de finanţare să se facă prin colaborarea directă între DGOIT şi Jaspers, pe baza documentaţiei transmise de CNAIR S.A.”, au precizat reprezentanţii Companiei.

În ceea ce priveşte intabularea suprafeţelor aferente lucrărilor de modernizare a Centurii Bucureşti, aceasta procedură are loc legal în momentul în care sunt expropriate suprafeţele de teren în cauză şi trecute în patrimoniul statului român, în administrarea MT şi în concesiunea CNAIR, potrivit Companiei.

„La ora actuală, majoritatea terenurilor aferente Centurii Bucureşti sunt intabulate. A mai rămas de intabulat o mică parte din suprafeţe, acolo unde nu a fost clară situaţia juridică a persoanelor expropriate. Pentru acestea CNAIR face demersuri permanente la autorităţile locale, care au ca scop reglementarea situaţiei juridice”, mai susţin reprezentanţii CNAIR.

În plus, pentru sectorul A1-DN7, există deja un contract de prestări servicii pentru destinate întocmirii cadastrelor, iar pentru sectorul DN2-A2, se află în desfăşurare o procedură de achiziţie publică destinată prestării serviciilor de cadastru, conform CNAIR.

„Aceste proceduri sunt urmate pentru fiecare obiectiv care este contruit pe Centura Bucureşti, pe măsura evoluţiei. Trebuie spus şi că pentru obiectivele de modernizare a Centurii Bucureşti, construcţia poate începe imediat după emiterea deciziei de expropriere, iar, pe perioada execuţiei lucrărilor, se deşfăşoara procedurile de întabulare, fără să afecteze bunul mers al proiectelor”, au explicat reprezentanţii Companiei.

În ceea ce priveşte transferul dreptului de administrare al drumurilor aflate în concesiunea CNAIR, reprezentanţii Companiei au subliniat, din nou, că acesta presupune declasarea de la nivel de Drum Naţional la nivel de Drum Judeţean sau local.

„Ca atare administrarea acestor căi rutiere, revine, ulterior declasării, Unităţilor Administrativ Teritoriale pe raza cărora se află. În ceea ce priveşte Centura Bucureşti, o mare parte din obiectivele acesteia se află pe raza Judeţului Ilfov. În toate discuţiile cu Primăria Generală a Capitalei, Ministerul Transporturilor şi CNAIR S.A. nu s-au opus niciodată predării administrării Centurii Bucureşti la PMB, în condiţiile legii”, au mai afirmat reprezentanţii Companiei.

Dovadă stau întâlnirile, atât la nivel de experţi, cât şi la nivelul Primarului General cu Ministrul Transporturilor, dar şi Foaia de Parcurs stabilită împreună, conform CNAIR.

„Este important să atragem atenţia însă că modul în care Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, abordează acest subiect, nu este de natură să sprijine proiectul în sine. Trebuie să mai precizăm că în toate discuţiile cu Primăria Generală a Capitalei, CNAIR S.A. a pus pe primul loc interesul public. Acesta este şi motivul pentru care Compania a acceptat, la solicitările PMB să modifice Proiectul deja finalizat al Pasajului Domneşti, chiar dacă această situaţie a dus la reluarea proiectării, întârzierea lucrărilor şi creşterea preţului acestui obiectiv, în special ca urmare a apariţiei unor suprafeţe suplimentare de teren care trebuie expropriate pentru construcţia în noua configuraţie”, au mai spus reprezentanţii Companiei.

Motivul invocat de Primăria Generală a Capitalei, la momentul la care s-a acceptat această modificare, a fost că locuitorii din zonă au nevoie de tramvai pe Prelungirea Ghencea, potrivit CNAIR. Compania reaminteşte că această situaţie a fost identificată de PMB, după doi ani de evaluare a ofertelor, după stabilirea configuraţiei acestui pasaj şi după semnarea contractului de proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru pasajul Domneşti.

„La acea dată, PMB a promis că va susţine CNAIR S.A. pentru a obţine rapid aprobarea exproprierii suprafeţelor suplimentare necesare şi a noilor autorizaţii de construcţie”, au mai punctat reprezentanţii Companiei.

CNAIR susţine că a dovedit că pune pe primul loc interesul public, inclusiv în ceea ce priveşte intrarea în Bucureşti a Autostrăzii 3 (autostrada urbană), pentru care a acceptat să plătească sistemul de semaforizare.

„Aceasta în condiţiile în care intersecţia cu Şoseaua Petricani se află pe teritoriul Capitalei, iar configurarea intersecţiei s-a făcut de comun acord cu PMB. Pentru că după deschiderea circulaţiei pe acest sector de autostradă, pe şoseaua Petricani din Bucureşti urmează să intre 20.000 de autovehicule zilnic, CNAIR S.A. a decis să suporte cheltuielile semaforizării acestei intersecţii, pentru care PMB nu a prezentat nicio soluţie viabilă până la ora actuală”, au mai anunţat reprezentanţii Companiei.

Anterior declaraţiilor de mai sus ale CNAIR, sâmbătă, Gabriela Firea a spus, că CNAIR dă dovadă de lipsă de profesionalism, acesta fiind motivul pentru care solicită preluarea centurii. Firea mai spune că sunt două variante pentru conducerea CNAI, demiterea sau demisia.

„Reabilitarea Şoselei de Centură este un proiect de importantă majoră pentru Capitală, iar orice abordare neprofesionistă faţă de un proiect de asemenea anvergură denotă dezinteres faţă de bucureşteni şi faţă de cei care tranzitează oraşul. Nu putem asista pasivi la modul în care CNAIR temporizează acest proiect, din lipsa de profesionalism şi/sau din cauza unor interese politice şi economice nelegitime, acesta fiind motivul pentru care solicităm insistent şi, se pare, foarte deranjant, să preluăm acest obiectiv de investiţii. Întrucât am epuizat toate variantele constructive (...) cred că se impune o schimbare majoră la nivelul conducerii CNAIR, iar pentru asta sunt doar două variante: demisia sau demiterea. Voi supune acest subiect spre dezbatere în forurile statutare ale partidului”, a spus Gabriela Firea, printr-un comunicat de presă.

Potrivit comunicatului menţionat, premierul Viorica Dăncilă ar fi fost dezinformată de către conducerea CNAIR cu privire la stadiul real al dosarului prin care solicită finanţarea din bani europeni.

„Nu este prima dată când CNAIR dezinformează nu doar înalţi oficiali, ci şi populaţia, după ce a susţinut, acum câteva luni, că nu poate transferă Primăriei Municipiului Bucureşti acest obiectiv, întrucât anumite secţiuni beneficiază de finanţare europeană. Primarul General a clarificat, la acel moment, că, de fapt, finanţarea este alocată pentru obiectivul de investiţii, nu pentru instituţia care îl derulează. Concret, informaţia publicată astăzi (sâmbătă, n.r.), conform căreia dosarul pentru finanţarea lucrărilor la Centură Capitalei se află în analiză JASPERS, NU înseamnă că cererea de finanţare este finalizată şi nici că este depusă la Comisia Europeană”, mai spune comunicatul transmis de municipalitate.

Astfel, comunicatul transmis de Firea a fost o reacţie la o altă poziţie a CNAIR. Mai exact, reprezentanţii CNAIR au negat, vineri seara, afirmaţiile pe care Primarul Capitalei, Gabriela Firea, le-a făcut, vineri, în privinţa finanţării pentru Centura Bucureşti.

„Premierul Viorica Dăncilă a fost corect informată şi a spus adevărul atunci când a afirmat că dosarul prin care România solicită finanţare din bani europeni pentru Centură Capitalei se află în pregătire şi urmează să fie transmis la Bruxelles”, au precizat reprezentanţii CNAIR, într-un comunicat de presă, referitor la afirmaţiile făcute de Gabriela Firea, vineri, la postul de televiziune Antena 3.

CNAIR susţine că, la dată de 15 octombrie 2018, a depus aplicaţia de finanţare în sistemul MYSMIS 2014+, pentru a accesa fondurile necesare proiectului „Infrastructură Integrată pentru Zona orbitală a Municipiului Bucureşti”.

„Fondurile solicitate astfel din POIM 2014-2020, sunt destinate construcţiei noii autostrăzi de Centură Bucureşti Sud, pasajelor Mogoşoaia, Domneşti, Berceni şi Olteniţa şi lărgirii la 4 benzi a secţiunilor dintre A1 şi DN7, DN2 şi A2 şi A1 şi DN5 pe actuală Centură a Capitalei”, au detaliat reprezentanţii CNAIR.

Acronimul POIM 2014-2020 reprezintă Programul Operaţional Infrastructura Mare, pentru care România are alocate 11,63 miliarde de euro, în exerciţiul bugetar 2014 şi 2020, dintre care 6,256 miliarde de euro au fost contractaţi, potrivit datelor afişate de Ministerul Fondurilor Europene.

„Transmiterea prin MYSMIS 2014+ permite declanşarea procesului de evaluare a proiectului de către organismul intermediar pentru transporturi (DGOIT), aflat în subordinea Ministerului Transporturilor. Această structură, în colaborare cu experţii Jaspers (organism tehnic al Comisiei Europene), evaluează şi validează documentaţia tehnico-economică, iar formularul final al cererii de finanţare, împreună cu documentaţia suport, verificată şi validată, sunt transmise Comisiei Europene pentru acordarea finanţării”, au explicat reprezentanţii CNAIR.

În consecinţă, depunerea aplicaţiei în MYSMIS 2014+ înseamnă de fapt debutul procesului de accesare a finanţării nerambursabile.

„În orice moment Comisia Europeană poate avea cunoştiinţă de situaţia parcursului Cererilor de finanţare prin solicitarea unei informări din partea entităţilor implicate în procesul de evaluare. În contextul prezentat, putem concluziona că afirmaţiile privind absenţa Cererii de finanţare, pornesc dintr-o necunoaştere a procedurilor de accesare a fondurilor europene”, au adăugat reprezentanţii CNAIR.

Reprezentanţii Companiei au precizat că toate datele prezentate de CNAIR sunt corecte. „Această companie nu îşi permite să vehiculeze informaţii false în ceea ce priveşte obiective de interes naţional şi european. De asemenea, subliniem că, în ceea ce priveşte obiectivele promovate, CNAIR îşi respectă cu onestitate angajamentele pe care şi le asumă”, au mai spus reprezentanţii CNAIR.

CNAIR a anunţat, la 15 octombrie, că, în calitate de Solicitant, a elaborat şi depus, în data de 15 octombrie 2018, prin sistemul electronic Mysmis 2014+, instrument utilizat de către beneficiarii POIM 2014-2020 în procesul de accesare a finanţării, Aplicaţia de Finanţare pentru proiectul „Infrastructura integrată pentru zona orbitală a Municipiului Bucureşti”. Aplicaţia a fost depusă în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă alocată prin Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM), în cadrul Axei Prioritare 1- Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T şi a metroului, Componenta 1, OS 1.1 Apel de proiecte pentru DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII RUTIERE - proiecte noi de investiţii, Operaţiunea - Cresterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală.

„Obiectivul general al proiectului îl reprezintă finalizarea reţelei de drumuri orbitale a Municipiului Bucureşti pentru a asigura o interconectare adecvată între cele 3 autostrăzi existente şi drumurile naţionale/europene, autostrăzi şi drumuri europene care pornesc de la km 0 în Bucureşti. Proiectul are ca scop reducerea timpului de călătorie; reducerea costurilor de operare a vehiculelor cu aproximativ 15%; reducerea numărului de accidente ca urmare a evitării traversării zonelor urbane şi, nu în ultimul rând, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, urmare a reducerii cantităţilor de emisii poluante, zgomot şi a poluării locale a aerului”, au mai anunţat reprezentanţii Companiei, la începutul acestei săptămâni.

Rezultatele aşteptate în urma acestui proiect sunt: construcţia a 51,195 kilometri de secţiune de autostradă 2x2 (secţiunea de sud a Autostrăzii de Centură), 42 de poduri şi pasaje, 5 puncte de interconexiune, 4 parcări pe termen scurt, 1 zonă de servicii, 1 centru de întreţinere şi coordonare şi 1 punct de sprijin şi întreţinere.

Valoarea totală a proiectului este de 7,32 miliarde de lei (inclusiv TVA), din care 85% contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională (4,93 miliarde de lei), 25%contribuţia proprie (871 milioane de lei), iar 519,74 milioane de lei reprezentă cheltuieli încadrate drept neeligibile şi restul de 1 miliarde de lei, reprezentând TVA.